Primul preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, afirmă că lovitura de stat de la 19 august 1991, de la Moscova nu a jucat un rol primordial în obţinerea independenţei R. Moldova. Într-un interviu acordat agenţiei Info-Prim Neo, Mircea Snegur a declarat că independenţa R. Moldova a fost pregătită de clasa politică, de intelectualitatea şi de întreg poporul cu mult înainte de puciul de la Moscova. Astfel, susţine Mircea Snegur, procesul de dobândire a independenţei a pornit de la proclamarea limbii române drept limba de stat, în 1989, de la alegerile democratice din 1990 şi de la declararea suveranităţii. Mai mult, spune primul preşedinte, Chişinăul era împotriva referendumului anunţat de Mihail Gorbaciov, în care cetăţenii trebuiau să se pronunţe asupra păstrării Uniunii Sovietice. „Am fost unica republică care a boicotat acest referendum, ceea ce însemna clar că noi nu doream să semnăm noul tratat unional, aproape identic cu cel din anul 1922”, spune Mircea Snegur, adăugând că anterior puciului fusese lansată propunerea de a fi discutată Declaraţia despre independenţă. Referindu-se la cele 3 zile de incertitudine, primul preşedinte a spus că RM a fost singura republică care s-a pronunţat tranşant împotriva tentativei de răsturnare a puterii. Potrivit lui Snegur, în acele zile exista o unitate printre conducerea de vârf a republicii, care a decis să se opună indicaţiilor de la Moscova, înţelegând că lovitura de stat este o încercare de a instaura dictatura. „Urmăream orice mişcare a trupelor militare, care erau dislocate în abundenţă pe teritoriul Moldovei. Am apelat la popor să vină la Chişinău şi să păzească clădirile strategice”. La câteva zile după puci, R. Moldova a ieşit din componenţa Uniunii Sovietice. Mircea Snegur a mai declarat că proclamarea Independenţei R. Moldova nu a fost un act spontan, ca în cazul celorlalte republici. Dar puciul din 19 – 21 august 1991 a creat condiţii mai prielnice pentru proclamarea Independenţei R. Moldova.