Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Minorităţile etnice niciodată nu au prezentat pericol de promovare a separatismului în ţară sau în unele regiuni ale ei, susţine deputata Partidului Comuniştilor Alla Mironic, doctor în pedagogie, membru al grupurilor de lucru parlamentare cu Federaţia Rusă, Georgia, Japonia, Azerbaidjan şi Belarus.
Potrivit parlamentarei, când a venit la putere a Alianţa pentru Integrare Europeană, după alegerile din 2009, funcţiona cu succes Legea cu privire la minorităţile naţionale, adoptată de către Parlament în perioada guvernării comuniştilor. În contextul acestei legi trebuiau să se dezvolte relaţiile dintre cetăţeni, să fie promovate înţelegerea reciprocă, respectul faţă de limba de stat, libertatea de a vorbi în limba rusă, de a ocupa funcţii de stat de către specialişti care reprezintă diferite grupuri etnice. Dar stabilitatea în societate a fost compromisă din cauza pericolului pierderii statalităţii moldoveneşti.
La întrebarea dacă există riscul ca Moldova să ajungă la o situaţie similară celei din Ucraina, Alla Mironic a spus că există un teren propice pentru mânia poporului, dacă în continuare pensiile vor fi indexate doar cu 6,45%, şcolile vor fi închise şi va exista aceeaşi atitudine iresponsabilă faţă de monumentele istorice.
Deputatul s-a referit în context şi la situaţia dificilă a veteranilor. „Teamă, îngrijorările pentru ziua de mâine şi căutările unui loc mai fericit pe pământ pentru copii şi nepoţi – cu aceasta trăiesc veteranii. Fiecare al patrulea locuitor al ţării face parte din generaţia în vârstă. Ei sunt veterani de război şi ai muncii, pensionari. Mai mult de jumătate dintre ei au venit după război să reconstruiască Moldova. Şi au construit la timpul lor o republică respectată, luminoasă. Ei vor să-şi trăiască viaţa în Moldova în pace şi armonie”, a menţionat parlamentara.
Alla Mironic crede că e nevoie de o nouă conducere, care să restabilească dreptatea. Parlamentara a menţionat că pe 7 aprilie 2009, când au fost distruse sediile Parlamentului şi Preşedinţiei, care sunt simboluri de stat, s-a distrus şi instituţia multinaţională. „Acum este nevoie de constructori cu experienţă, care vor restabili onestitatea, dreptatea. E nevoie de o nouă conducere, cu oameni noi”, a subliniat Alla Mironic.
Deputata consideră că atitudinea negativă faţă de Rusia, pe care o manifestă unele persoane din conducere, mai degrabă a întărit simpatia moldovenilor faţă de acest stat şi personal faţă de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Parlamentara a menţionat că veteranii au un respect deosebit pentru grija şi compasiunea manifestată de Federaţiei Ruse, pentru păstrarea istoriei marelui război pentru apărarea patriei din 1941-1945.
Irina Ţurcanu, IPN
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN a prezentat opiniile premierului Iurie Leancă; şefului Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologului Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi; Victoriei Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă; specialistului în economia educaţiei Andrei Munteanu, consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova şi preşedintelui comunităţii bulgare din Republica Moldova, Fiodor Sabii.
