Ministerul Economiei prognozează o creștere economică pentru anul curent de 3,5%, conform scenariului pesimist, și de 6,5%, conform scenariul optimist, a menționat ministrul economiei, Octavian Calmâc, într-o conferință de presă la care a prezentat prioritățile ministerului pentru 2017, transmite IPN.
Principalele sectoarele ale economiei naționale care vor alimenta creșterea PIB-ului cu până la 6,5% vor fi: agricultura – 0,7 p.p., industria – 1,2 p.p., serviciile – 3,3 p.p., impozitele nete pe produs și import – cu 1p.p, formarea brută de capital fix – cu 2,7 p.p.
„Ne propunem în 2017 să atragem investiții străine în economia națională în sumă de 250 de milioane de dolari, cu circa 30 la sută mai mult decât în 2016. Sperăm să atingem un nivel al exporturilor de 2 miliarde 250 de milioane de dolari, fiind astfel asigurată o creștere de zece la sută comparativ cu anul trecut”, a declarat ministrul.
În atragerea investițiilor speranțe mari sunt legate de zonele economice libere și de parcurile industriale. În aceste entități se anticipează investiții în sumă de 86 de milioane de dolari, cifră de două ori mai mare decât în anul trecut.
Octavian Calmâc a mai spus că Ministerul Economiei are în bugetul pentru anul curent 105 mln lei, bani care vor fi direcționate către sectorul privat în vederea susținerii diverselor acțiuni de promovare a produselor și serviciilor autohtone. 84 de milioane de lei sunt alocați suplimentar pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, de rând cu banii din celelalte proiecte finanțate de donatorii externi. Circa 200 de milioane de lei vor fi repartizați pentru susținerea proiectelor de infrastructură și eficiență energetică.
Printre prioritățile ministerului, Octavian Calmâc a menționat activitățile ce țin de sporirea competitivității produselor moldovenești pe piață internă și externă, negocierea acordurilor de liber schimb cu Republica Chineză, cu Egiptul și cu alte țări, acorduri care ar permit exporturile fără aplicarea taxelor. La fel, se urmărește îmbunătățirea în continuare a mediului de afaceri, prin eliminarea barierelor birocratice în relația dintre instituțiile de stat și business, restructurarea mai multor instituții ce țin de infrastructura calități, armonizarea regulilor de activitate a acestora la standardele europene.
