Ministerul Justiţiei a finalizat proiectul noii Legi privind răspunderea disciplinară a judecătorilor
- 22.11.2012 17:51
- 824
- 2 minute(ă)
-
Ministerul Justiţiei a finalizat proiectul unei noi Legi cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Proiectul prevede, printre altele, şi o lista completată a abaterilor disciplinare, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Justiţiei, lista abaterilor disciplinare a fost completată cu prevederi ce se referă la încălcarea termenelor de îndeplinire a acţiunilor de procedură, a termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti şi de transmitere a copiilor, de pe acestea, participanţilor la proces. Totodată, abateri vor fi considerate şi intervenţiile abuzive pe lângă autorităţi, instituţii sau funcţionari pentru soluţionarea unor cereri personale, ale membrilor familiilor sau rudelor. De asemena, au fost definite ca abateri şi desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea obligaţiilor de serviciu, precum şi atitudinea nedemnă faţă de colegi, avocaţi, experţi martori sau alţi participanţi la proces.
Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor a fost extins de la 1 până la 2 ani. Schimbări a suportat şi modul de formare a componenţei Colegiului disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, autorii proiectului au optat pentru majorarea, de la 10 la 11, a numărului membrilor Colegiului disciplinar şi includerea în componenţa acestuia a unor membri ai societăţii civile, în locul profesorilor titulari. Desemnarea acestora se va realiza prin intermediul unor concursuri publice, organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (3 membri) şi Ministerul Justiţiei (2 membri).
Proiectul noii Legi cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor a fost elaborat de un Grup de lucru creat prin ordinul ministrului Justiţiei la 13 septembrie 2012, în componenţa căruia au fost incluşi colaboratori ai ministerului, membrii ai CSM şi Colegiului disciplinar, reprezentanţi ai mediului academic şi societăţii civile, care au luat în consideraţie experienţa în domeniu a unor state cum ar fi Germania, România, Lituania şi Polonia, precum şi recomandările elaborate în acest sens de instituţiile specializate ale Consiliului Europei.
