Primăria municipiului Chişinău organizează acţiuni de comemorare a victimelor primului val de deportări, care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Şeful Direcţiei cultură, Lucia Culev, a declarat că cea de-a 69-a aniversare a primului val de deportări va începe, duminică, cu un tedeum şi un miting în Piaţa Marii Adunări Naţionale, urmat de un marş spre Gara Feroviară, de unde au plecat mii de oameni pe drumul suferinţei, transmite Info-Prim Neo. Istoricii nici astăzi nu pot spune cu exactitate care este numărul persoanelor ridicate în acea noapte. Urmau să fie ridicaţi 32.423 de oameni, dintre care 6.250 să fie arestaţi, iar restul să fie deportaţi din RSS Moldovenească. Teodora Severin din Străşeni avea 15 ani în vara anului 1941. Îşi aduce aminte cum s-a ascuns în râpă cu toată familia. De acolo auzea cum o echipă din câţiva militari înarmaţi şi un lucrător al securităţii, însoţiţi de „un calic sau un beţivan vândut noii puteri”, bătea la geamurile caselor celor mai mari gospodari din Străşeni şi le ordona să fie gata într-un sfert de oră. În sat se auzea lătrat de câini, plânsete şi bocete, ordine date în limba rusă cu voci iritate. Niciunul dintre gospodarii din Străşeni ridicaţi în acea noapte nu s-a mai reîntors acasă, iar familiile nu au ştiut nimic despre soarta lor, spune Teodora Severin. Persoanele ridicate au fost urcate în camioane sau în căruţe şi au fost duse la staţii de cale ferată, unde familiile erau despărţite. Bărbaţii erau îmbrânciţi într-o parte, tinerii în altă parte, iar femeile cu copii mici şi bătrânii aparte. În vagoane de marfă au fost urcaţi câte 70-100 de persoane, care au mers spre Siberia fără apă şi hrană. Iar pe garnitură scria: „Tren cuprinzând muncitori români care au fugit din România de sub jugul boierilor ca să vină în raiul sovietic. Ieşiţi-le în cale cu flori!”, pe altele scria: „Emigranţi voluntari”.