Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a remarcat că în Moldova există tradiţia seculară de coexistenţă armonioasă a diferite etnii. La nivel de regiune sau comunităţi locale, oamenii întotdeauna au găsit limbaj comun şi au respectat interesele celorlalţi. În Moldova există multe sate în care locuiesc mai multe etnii, există şi nenumărate căsătorii mixte. Dacă şi există dificultăţi, acestea cu siguranţă nu sunt din cauza „problemei naţionale”. La nivel politic însă majoritatea posturilor de conducere sunt controlate de către reprezentanţii unei etnii, în detrimentul celorlalte. În condiţiile societăţii moldoveneşti, multietnice, o astfel de politică, desigur, duce la tensiuni interetnice.
„Cred că cel mai real pericol de separatism în ziua de azi vine din partea autorităţilor Republicii Moldova, care se îndepărtează de popor”, a subliniat başcanul. Mihail Formuzal spune că pericolul separatismului rezidă în felul în care autorităţile alocă fondurile pentru dezvoltarea teritoriilor, când regiunile conduse de „ai noştri” primesc mai multe fonduri decât ceilalţi. „Promovarea de către reprezentanţii coaliţiei de guvernare a ideii de respingere a suveranităţii moldoveneşti în favoarea ţării vecine poate fi considerată popularizare a separatismului”, a subliniat başcanul.
În opinia sa, exemplul Ucrainei demonstrează cât de distructiv poate fi naţionalismul pentru un stat, mai ales dacă este vorba despre o societate multinaţională. Exemplul Ucrainei arată cât de important este ca autorităţile centrale să aplece urechea la vocea regiunilor şi ce se poate întâmpla cu o ţară în cazul în care interesele regiunilor sunt ignorate. În cele din urmă, exemplul Ucrainei ne învaţă că guvernarea trebuie să fie independentă în promovarea politicii de stat şi să nu stea la cheremul sfătuitorilor şi emisarilor străini, care apără interesele ţărilor lor şi nu interesele Moldovei.
Mihail Formuzal a amintit că Moldova acceptă dubla cetăţenie. Zeci şi sute de mii de cetăţeni ai Moldovei sunt şi cetăţeni ai Rusiei, României, Ucrainei. Pentru a evita intervenţia unui alt stat în Moldova cu pretextul să protejeze cetăţenii săi, ţara trebuie să aibă o politică internă echilibrată, pentru a nu da motive să se întâmple acest lucru. Trebuie să fie apreciată diversitatea etnică, nu să fie suprimată. La nivel de stat trebuie să fie promovate acele valori şi idei care unesc cetăţeni de diferite etnii. Nu trebuie impuse în mod agresiv valori care divizează societatea. Fiecare are propriile idealurile şi merită dreptul la propria poziţie faţă de evenimentele istorice cheie. Nu trebuie convinşi oponenţii de anumite adevăruri, trebuie să ne învăţăm să coexistăm paşnic. Aşa cum au coexistat strămoşii noştri de-a lungul secolelor.
Multinaţionalitatea moldovenească este un avantaj, nu o slăbiciune. În ţară s-au întâlnit trei mari civilizaţii, trei Lumi - romană, slavă şi turcă. Trebuie să fii cu totul orb ca să nu înţelegi ce potenţial de dezvoltare pentru ţară există în această diversitate.
Mihail Formuzal nu ştie ce le trebuie ruşilor sau bulgarilor pentru ca ei să se simtă acasă în Moldova. Poate spune despre găgăuzi. Pe Aleea Gloriei din Comrat există bustul lui Dimitrie Cantemir şi Mihai Eminescu. Este omagiul găgăuzilor adus poporului moldovenesc şi dovada că sunt patrioţi ai statului moldovean. Başcanul crede că găgăuzii se vor simţi 100% acasă în Moldova când pe Aleea Clasicilor din Chişinău vor fi instalate busturile lui Mihail Ciachir şi Dumitru Cara-Ciobanu.
Mariana Galben, IPN
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN a prezentat opiniile premierului Iurie Leancă; şefului Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologului Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi, şi Victoriei Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă. Au acceptat să răspundă la întrebările Agenţiei şi vicepreşedintele Parlamentului, Andrian Candu; deputatul Alla Mironic; specialistul în economia educaţiei Andrei Munteanu, consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova; preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa, şi alţii.
