Lipsa unei politici coerente de supraveghere şi dezvoltare a sectorului bancar, dar şi ultimele evenimente legate de scandalul în jurul Victoriabank, demonstrează că sectorul a intrat într-o perioadă de stagnare, a declarat pentru Info-Prim Neo directorul Business Consulting Institute (BCI), Mihai Roşcovan, doctor în economie. Totodată, menţionează expertul, politicile necalitative promovate de Guvern şi lipsa reformelor structurale influenţează negativ economia şi reduce ritmurile de creştere. Potrivit lui, această situaţie este motivul principal pentru care, pentru prima dată în ultimii ani, experţii străini menţionează deficienţele sectorului financiar-bancar din Moldova. Recent, Francis Delaey, reprezentantul permanent în R.Molodva al Băncii Eeuropene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a menţionat că deficienţele sectorului financiar, precum supravegherea bancară precară, lipsa transparenţei în structura proprietăţilor şi calitatea slabă a guvernării corporative generează vulnerabilităţi şi afectează concurenţa şi alocarea eficientă a creditelor, reducând potenţialul pentru creştere economică. Expertul BERD a mai atenţionat asupra opacităţii structurii de proprietari a băncilor, deseori concentrată în mâinile unei singure persoane, sau un grup de persoane, prin intermediul unui număr vast de companii, fapt ce împiedică autorităţile de supraveghere bancară să estimeze oportunitatea şi integritatea proprietarilor reali şi verificarea surselor finanţelor utilizate pentru achiziţionarea cotelor. În acest context, Roşcovan afirmă că, spre regret, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a rămas până în prezent instituţia, a cărei preocupare principală este alimentarea guvernului cu resurse financiare ieftine pentru activităţi neproductive şi menţinerea prin metode administrative a unui nivel de inflaţie suportabil pentru populaţie. „Realegerea pentru a treia oară a lui Leonid Talmaci în funcţia de guvernator al BNM a menţinut atât stabilitatea bancară cât şi lipsa transparenţei în structura proprietăţilor, dar şi calitatea slabă a guvernării corporative a băncilor. Ca urmare a concurenţei neloiale pe piaţa bancară, în 15 ani, nici o bancă străină serioasă nu a reuşit să se lanseze în Moldova, nemaivorbind de insuportabilitatea dobânzilor pentru credite”, susţine sursa citată. Ţinând cont de faptul că doar în R.Molodva, comparativ cu alte state din regiune, nu a fost organizată nici o licitaţie publică de privatizare a băncilor, putem constata, că s-a creat un sistem bancar închis, prin intermediul căruia se spală banii mafiei şi se menţine bunăstarea guvernanţilor, a opinat economistul. Acest sector „separatist” o duce bine şi nu are treabă de economia reală şi de necesităţile populaţiei. „Paradoxal, dar şi pentru anul 2006, BNM preconizează promovarea aceleiaşi politici conservatoare”. În opinia lui Roşcovan, acum sunt necesare măsuri urgente care ar favoriza crearea unei pieţe lichide pentru acţiunile sectorului bancar. În primul rând, trebuie introdusă o reglementare privind obligativitatea înregistrării băncilor în calitate de societăţi pe acţiuni de tip deschis. Guvernul trebuie să faciliteze acordarea creditelor pe termen mediu şi lung agenţilor economici şi a creditului ipotecar populaţiei. De asemenea, în mass-media economică trebuie publicate rapoartele financiare trimestriale, precum şi ratingul siguranţei băncilor”, consideră directorul BCI. Referitor la prognozele BERD-lui privind scăderea ritmurilor de creştere economică în anul curent, Roşcovan a menţionat că, deşi raportul de tranziţie al BERD pentru anul 2005 a fost elaborat la sfârşitul anului şi s-a bazat pe datele statistice înregistrate pentru prima jumătate a lui 2005, totuşi majoritatea concluziilor sunt relevante şi actuale pentru întregul an. „În pofida faptului că Moldova înregistrează anual o creştere a PIB de 6-7%, în raport se menţionează calitatea şi durabilitatea proastă a creşterii. Creşterea economică este asigurată mai mult de majorarea importului şi consumului intern, decât de creşterea producţiei şi a exportului. Guvernul a reuşit să îndeplinească parametrii macroeconomici şi bugetari propuşi, promovând o politică fiscală prudentă şi ţinând sub control inflaţia. Totodată, sursa principală a bugetului rămân încasările TVA, generate din import şi comerţul intern finanţat din veniturile transferate de emigranţii moldoveni”, a apreciat expertul. Deşi, începând cu anul 2000, Moldova a beneficiat de o conjunctură regională favorabilă pentru reformarea şi sporirea potenţialului economic, politicile guvernamentale promovate nu au reuşit să realizeze oportunităţile oferite. După 15 ani de tranziţie Moldova nu a reuşit să atingă nivelul potenţialului economic din 1990. Privatizarea în Moldova a eşuat. Reformele structurale nu s-au finalizat. Pieţele de mărfuri şi servicii nu sunt liberalizate. Resursele umane sunt irosite, iar politicile sociale au o puternică amprentă populistă. Ca rezultat - creşterea este necalitativă. Acestea sunt cauzele principale care vor afecta creşterea economica în viitor. De asemenea, aşteptările inflaţioniste, provocate de majorarea preţurilor la resurse energetice, vor cauza încetinirea creşterii economice şi calitatea vieţii, a concluzionat Mihai Roşcovan. Potrivit raportului BERD, performanţa macroeconomică a R. Moldova a fost una bună pe parcursul ultimilor ani. Economia a crescut în termeni reali cu 7,3% în 2004 şi cu 7,5% în 2005. Dar această creştere economică se datorează nivelului înalt al remitenţelor de peste hotare, precum şi expansiunilor rapide în sectorul serviciilor şi cel agrar. Pentru anul curent, experţii BERD, prognozează o scădere a ritmului de creştere economică în R. Moldova până la nivelul de 5-5,5%, din cauza scumpirii resurselor energetice şi limitării accesului pe pieţele tradiţionale de export.