Consilierul municipal independent Mihai Roşcovan consideră că Parlamentul R. Moldova denotă o atitudine contradictorie şi neserioasă faţă de reforma în domeniul administraţiei publice locale. El a formulat această concluzie pentru Info-Prim Neo în baza analizei documentelor elaborate în ultimul timp de forul legislativ. Astfel, potrivit lui Roşcovan, modificările la Legea nr.123-XV din 18 martie 2003 privind administraţia publica locala referitoare la administraţia publica din municipiul Chişinău, publicate în unul din ultimele numere ale Monitorului Oficial, nu se regăsesc în proiectul noii redacţii a Legii privind administraţia publică locală, votată de Parlament în prima lectură. În mod normal, adoptarea ulterioară a acestei legi presupune abrogarea legii in vigoare, împreună cu modificările publicate. Se pare că, rostul acestor modificări nu este îmbunătăţirea cadrului legal existent, ci testarea opiniei publice şi instituţiilor internaţionale la intenţiile guvernării de a modifica structura existentă a autorităţilor publice municipale, conchide Roşcovan.
În acelaşi context, el afirmă că modificările introduse, prin care sunt prevăzute constituirea a 5 Consilii de sector în mun. Chişinău, care, alături de 5 primari de sector, vor fi alese prin vot, poartă un caracter general, sunt confuze, nu delimitează clar atribuţiile între consiliul municipal si consiliile sectoarelor. Astfel art. 62 aliniatul (2) stabileşte că organizarea şi funcţionarea administraţiei publice ale Municipiului se reglementează de prevederile legislaţiei referitoare la autorităţile publice locale de nivelul întâi şi doi, iar art. 64 stipulează, că Consiliul municipal îndeplineşte atribuţii prevăzute pentru consiliile locale, adică de nivelul întâi. Atribuţiile consiliilor locale ale sectoarelor se intersectează sau poartă un caracter de subordonare faţă de atribuţiile Consiliului municipal. Conform art. 66, deciziile Consiliului municipal şi dispoziţiile cu caracter normativ ale Primarului general sunt obligatorii şi pentru autorităţile publice create în sectoare, ceea ce însemnă că autonomia administraţiilor sectoarelor este strict limitată. Astfel, pe de o parte, administraţiile publice ale sectoarelor sunt considerate ca structuri autonome locale de nivelul întâi, iar, pe de altă parte – sunt subordonate deciziilor şi dispoziţiilor structurilor municipale. La părerea consilierului Mihai Roşcovan, derogările de la principiile autonomiei locale, precum şi contradicţiile invocate mai sus vor genera situaţii de conflict în procesul funcţionarii administraţiei publice a municipiului.
În opinia sa, modificările legislative privind crearea consiliilor de sectoare si alegerea primarilor de sector în oraşul Chişinău nu sunt justificate din punct de vedere economic si social. Aceasta presupune crearea nivelului 1 al administraţiei publice locale in cadrul oraşului, delimitarea stricta a competenţelor între Consiliul municipal si consiliile sectoarelor, acoperirea financiară a acestor competenţe, adică formarea unor structuri administrative noi cu bugete separate şi independente.
Roşcova precizează că sectoarele oraşului Chişinău sunt de dimensiuni diferite atât ca populaţie cât şi ca potenţial economic. De exemplu, în sectorul Ciocana locuiesc aproximativ 80 mii locuitori, iar la Botanica peste 190 de mii. O buna parte a locuitorilor muncesc şi plătesc impozitele în alte sectoare. Decât cele de reşedinţă. Deci va fi nevoie de o redistribuire a veniturilor. Aceasta în condiţiile când Moldova încă nu are o experienţa pozitiva în redistribuirea veniturilor şi cheltuielilor între nivelul 1 şi 2 al administraţiei locale. De aceea alocarea veniturilor neadecvată competenţelor va genera conflicte între primarii şi consiliile sectoarelor, Primarul general si Consiliul municipal.
Un alt argument împotriva acestei iniţiative se bazează pe faptul că noua structura a administraţiei publice din Chişinău va genera cheltuieli suplimentare legate de asigurarea activităţilor desfăşurate de consilierii şi funcţionarii din sectoare. În prezent doar costurile anuale directe legate de activitatea unui consilier se cifrează la 5 mii lei, iar pentru un funcţionar public la minimum 25 mii lei. În varianta nouă a administraţiei publice locale, numărul consilierilor locali se va dubla, iar a funcţionarilor publici din sectoare se va majora cel puţin cu 20%. Cheltuielile vor creşte şi din cauza că reorganizarea care se desfăşoară în prezent în CMC nu tine cont de aceste modificări. Părerea consilierului independent Mihai Roşcovan este că, deşi se promovează lozinca “lărgirea posibilităţilor participării cetăţenilor la administrarea chestiunilor de interes local”, modificările intrate deja în vigoare au drept scop restabilirea sistemului sovietic de divizare şi administrare, pentru a întări influenţa guvernului central asupra deciziilor la nivel local.
