Care sunt motivele justiției „de durată?” De ce avem  justiție „selectivă?” De ce unii suspuși din justiție își caută „umbrele politice”? Câtă corupție există în justiție? De ce independența judecătorului este „pe hârtie”? De cine și de ce depinde reformarea justiției? Răspuns la aceste și alte întrebări – în interviul lui Valeriu Vasilică, realizat cu fostul judecător Mihai Murguleț, membru al Asociației „Vocea Justiției” și al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova.
---

IPN: Vă salut, domnule Murguleț, mulțumesc pentru că ați acceptat să participați la acest interviu, pentru care avem două motive speciale. Pe cel de al doilea motiv îl vom anunța ceva mai încolo, iar primul motiv ține de faptul, că, de regulă, la evenimentele din cadrul proiectului Agenției IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia” participă persoane pătimite, care sunt nevoite să-și caute dreptatea timp de mulți ani în instituțiile statului, în special în instanțele de judecată. Respectiv, este vorba despre persoane plasate pe una din părțile baricadei în „lupta pentru dreptate și adevăr”, dacă ar fi să ne exprimăm mai plastic. Iată că de data aceasta, Dvs. reprezentați sau ați reprezentat până foarte nu demult breasla judecătorilor din Republica Moldova, respectiv, cunoașteți situația din interiorul celei de a doua părți implicate în aceste procese de durată. Judecătorii, instanțele, sunt îngrijorate de acest fenomen al injustiției „de durată” sau consideră că lucrurile sunt în limitele normalului?

- Mihai Murguleț: În prezent aceste cazuri în care termenul rezonabil de examinare a cauzei este depășit, sunt în scădere. În general, vreau să spun că justiția în Republica Moldova este considerată una dintre cele mai rapide din Europa și, la capitolul examinării cauzelor, dacă nu greșesc, suntem pe locul doi, doar Azerbaidjanul ne întrece. Respectiv, trebuie identificate motivele acestor cazuri, de văzut care sunt problemele, ca pe viitor acestea să nu mai existe. Deoarece trăim cu toții în realitățile din Republica Moldova, ar putea fi vorba despre motive ce țin de influența din exterior sau, probabil, despre conflicte dintre o parte din proces și, de exemplu, persoana care trebuie să pună în executare hotărârea judecătorească, sau alte motive.

. IPN: În afară de injustiția „de durată, avem și alte categorii de injustiție, consacrate, care s-au constituit în fenomene?

- Mihai Murguleț: În Republica Moldova se vorbește deja de foarte mult timp despre justiția selectivă, care se datorează, după părerea mea, în primul rând, influenților de orice gen din exteriorul sistemului judecătoresc, inclusiv a politicului și a cercurilor economice.

- IPN: Deci, este adevărat ceea ce se afirmă că anumite categorii de judecători sau de instanțe lucrează la comanda unor cercuri de influență? Pe cât este de răspândit fenomenul?

- Mihai Murguleț: Da, am mai făcut și anterior asemenea declarații. Cu părere de rău, unele persoane influente din interiorul sistemului de justiție, și cel mai grav e că, practic, anume la inițiativa lor, își caută umbrele politice. Respectiv, în schimbul acestei umbrele politice, deja dumnealor își asumă anumite obligațiuni față de astfel de cercuri. Prin pârghiile pe care le au, încearcă să influențeze hotărârile unor colegi de ai mei. O parte dintre acești colegi, nu că nu ar avea curajul sau nu ar putea să-și apere independența, dar vedeți că această independență trebuie să fie garantată, nu doar declarată. Pentru că, atâta timp cât această independență rămâne doar pe hârtie, uneori este mai simplu să te supui presiunilor decât să încerci să-ți păstrezi independența, în caz contrar, evident, vor resimți consecințe. Aici trebuie să remarc, că o parte din vină o are și Consiliul Superior al Magistraturii, asupra căruia mereu au fost tentații de subjugare din partea politicului și, respectiv, uneori a eșuat să apere judecătorul în caz de tentativă de influență din afară.

- IPN: Este adevărat ceea ce se afirmă că există rețele formate din judecători și instanțe care asigură interesele anumitor „cercuri de interese” pe toată linia  justiției (sau injustiției) încât omul fără relații să nu-și poată găsi dreptatea? E o realitate sau e o „poveste cu zmei?”

- Mihai Murguleț: Astfel de lanțuri desigur că există, de exemplu, s-a văzut și din acele liste depistate la fostul președinte al Curții Supreme de Justiție Ion Druță, care chiar dacă și-a pierdut funcția, din câte cunosc, chiar și acum continuă să sprijine un cerc de judecători din anturajul dumnealor, pentru a controla în continuare sistemul judecătoresc. În acest sens, există grupuri de judecători care sunt în relații mai apropiate între ei, fac parte pe verticală din toate instanțele și care împreună încearcă să controleze lucrurile pe interiorul instanțelor judecătorești.

Doar că în prezent totuși, după anumite schimbări care s-au început în iunie anul trecut, nu le-a reușit încă să repună schemele așa cum au fost ele până nu demult. De aceea mă bucură faptul că se mărește numărul acelora colegi, care se opun tentativelor de influență din exterior. Perspectiva aceasta supără unele forțe politice, dar ar trebui și dumnealor să înțeleagă că lucrurile nu mai pot fi tolerate așa cum a fost până acum și justiția trebuie să fie lăsată în pace.

- IPN: Există corupție în sistemul de justiție? Câtă? În ce proporții? În ce măsură influențează actul justiției? Este un motiv serios pentru fenomenul injustiției?

- Mihai Murguleț: Corupția există, dar este treaba Procuraturii Anticorupție și a CNA să se ocupe de cazurile acestea. Din câte cunosc, nu este atât de răspândit anume faptul corupției prin bani printre judecători, cel puțin în prima instanță, nu cunosc care este situația mai sus. În instanțele în care eu am activat, mai mult, probabil, problema constă în imixtiunea din afară decât în mită.

- IPN: Dacă este adevărat că politicul subordonează justiția, cum se produce aceasta, în ce forme, la ce nivele?

- Mihai Mulguleț: Politicul tinde să-și asigure controlul total asupra deciziilor, inclusiv pentru a controla lucrurile din politică, deoarece știm că au fost recunoscute o serie de cazuri ca fiind dosare politice. Pe de altă parte, acei judecători care se plimbă pe la partidele politice, își asigură cumva imunitatea pe care și-o doresc ca să nu fie trași la răspundere, în caz că ar comite careva ilegalități. Probabil, aceasta ar fi unica explicație, or, nu-mi imaginez care ar fi alt motiv pentru care ai avea nevoie de umbrelă politică.

- IPN: În mod firesc, ar trebui să vă întreb acum despre soluțiile pe care le vedeți pentru această situație. Dar nu mai înainte de a vorbi despre cel de-al doilea motiv de ce v-am invitat astăzi aici anume pe Dvs. Acum două zile, Monitorul Oficial a publicat decretul președintelui Republicii Moldova, prin care ați fost demis din funcția de judecător, de două zile ați fost trecut în categoria de „fost judecător”. Credeți că s-a procedat corect în cazul Dvs. sau este un caz de injustiție?

- Mihai Mulguleț: Desigur, cunosc și eu lucrurile din interior, acea decizie a venit doar pentru faptul că nu am vrut să mă supun unor eventuale indicații de la vicepreședintele judecătoriei Ciocana domnul Pavliuc, care este una din persoanele ce beneficiază de umbrela politică din partea șefului Aparatului Președintelui, responsabil de domeniul justiției, domnul Nicolae Posturusu. Cu siguranță, am devenit incomod pentru poziția mea și anume pentru că am luptat pentru independența justiției și pentru că o promovez, inclusiv pe interior. La moment, probabil, sistemul se simte deranjat.

- IPN: Dacă un judecător nu se poate proteja de injustiție, la ce să se mai aștepte un om simplu care își caută dreptatea? De aceea haideți să dezghiocăm cazul Dvs. conform criteriului „lanțului” pe care l-am amintit mai sus. Decretul prezidențial de demitere este ultimul element într-un cerc foarte mare de elemente: a trebuit să existe anumite penalități care vi s-au aplicat eșalonat și nu unul, a trebuit să existe un demers al șefilor Dvs, o aprobare a șefilor șefilor Dvs, o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii, care a înaintat decizia către șeful statului care a confirmat-o prin decret.

- Mihai Murguleț: Anume așa arată felul în care un judecător poate fi exclus atunci când mai multe persoane cooperează între ele, fac parte din același grup de interese, care au creat cumva anumite circumstanțe, ca să fiu exclus. Dar, iarăși, Consiliul Superior al Magistraturii nici măcar nu a propus președintelui Republicii Moldova eliberarea mea din funcție. Semnând acel decret, președintele a indicat și un temei, dar temeiul se referă la faptul că mi-a expirat mandatul de cinci ani, nu pentru că am comis ceva. Și, în general, consider că președintelui Republicii Moldova a emis acel decret în mod ilegal.

IPN: L-ați contestat?

- Mihai Murguleț: Am contestat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.

- IPN: Acum despre soluții. Înțeleg că le căutăm nu doar noi și nu doar astăzi, aici. De exemplu, Uniunea Europeană solicită de ani buni, în baza Acordului de Asociere, reforme reale în sistemul justiției și dacă solicită și astăzi, înseamnă că lucrurile în justiția moldovenească stau extrem de prost. De ce credeți că lucrurile nu se schimbă în bine chiar cu toate presiunile și banii oferiți în aceste scopuri de partenerii noștri de dezvoltare?

- Mihai Murguleț: Deoarece nu există voință politică. Este o concluzie sugerată chiar și din practica altor state, unde reformele totuși au fost implementate. Luați exemplul României, unde s-a ajuns la un nivel cu mult mai înalt al calității justiției. La momentul potrivit, a existat o voință politică și un larg consens pentru reforma justiției și ați văzut cu ce pași rapizi România a avansat și avansează în continuare.

IPN: Și responsabilitatea de bază este a politicului?

- Mihai Murguleț: Procesele oricum merg înainte, dar foarte încet și consider că anume aceasta este frâna – insuficiența voinței politice.  

- IPN: Dacă v-ar întreba pe Dvs. și v-ar da și împuternicirile necesare, ce ați face ca lucrurile în sistemul de justiției să se schimbe vizibil și pentru omul simplu? Soluția ex-președintelui georgian Mihail Saakașvili de a recurge la concedieri totale ar fi aplicabilă pentru sistemul de justiție din Republica Moldova?

- Mihai Murguleț: Bine, nu să se dea afară pe toți, dar, desigur, să fie reangajați toți funcționarii după ce ar urma să fie evaluați, conform unor criterii obiective, destul de exigente și cu niște garanții sociale mai lărgite. Probabil, ceva similar cum a încercat și Guvernul precedent să facă, doar cu mici ajustări. Respectiv, eu optez pentru o evaluare din exterior a judecătorilor sau a funcționarilor care asigură funcționalitatea justiției și, cu siguranță, atunci când în sistem vor rămâne doar acele persoane care își vor putea justifica toate averile, dar și toate soluțiile pe dosar, probabil, lucrurile se vor mișca înainte.

Referitor la Georgia, dacă îmi aduc aminte, acolo elementul de bază în implementarea reformelor în justiție a fost reforma organelor de poliție. Pentru că ce poate să facă un judecător, dacă pe masă i se pun acte elaborate în mod legal și corect? Respectiv, nici judecătorul nu va putea din alb să facă negru, el nu ar avea spațiu de manevră.
---

Varianta video a interviului a fost realizată luni, 18 mai 2020 și poate fi urmărită aici.