Instituțiile care au dat dovadă de un anumit grad de independență în perioadele electorale, în special, actuala componență a |Comisiei Electorale Centrale, ar trebui să vină cu o reacție la mesajele transmise de actorii politici în ultimele săptămâni. Codul electoral ar trebui adaptat la aceste realități din Republica Moldova și ar trebui incluse anumite clauze privind monitorizarea mesajelor transmise de către concurenții electorali și unele prevederi privind sancționarea concurenților electorali, care lansează mesaje de ură, a menționat Mihai Mogîldea, lider de echipă de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE Moldova), la dezbaterea publică „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare”, organizată de Agenția de presă IPN.
În opinia lui Mihai Mogîldea, CEC este actorul care trebuie să inițieze dezbateri privind completarea Codului electoral cu sancțiuni privind discursul de ură. „Din cauza acestor mesaje, are de suferit procesul electoral, dar și imaginea instituțiilor responsabile de organizarea alegerilor. CEC-ul trebuie să vină cu propuneri de completare a Codului electoral, care, după etapa de dezbateri publice, să fie puse pe masa viitorului Parlament”, a specificat expertul de la IPRE Moldova.
Mihai Mogîldea a spus că forțele politice au anumite strategii pentru actuala campanie electorală, prin care vor să atingă un anumit obiectiv. „Această strategie, în cazul unor concurenți electorali, vizează și promovarea unor mesaje de ură, pentru că ei doresc să mobilizeze electoratul lor nu doar din convingerea sinceră că programul lor răspunde la problemele alegătorilor, ci pentru că vor să inoculeze impresia că sunt cea mai bună alternativă din cele existente și sunt singurii care pot să ne apere de un pericol, inventat, din exterior. Odată ce există o problemă, inventată, se încearcă inocularea ideii că există o forță care ar putea răspunde acestui pericol. Atunci evident că aceste mesaje de ură pot trezi frică sau sentimente de insecuritate pentru un anumit segment de electorat. Problema nu este una nouă în Republica Moldova. În cazul electoratului de vârsta a treia, aceste temeri își au originea încă din perioada sovietică, inclusiv în mentalitatea colectivă. Probabil, discursurile de ură ajung mai ușor la acești alegători. Dar nu trebuie să neglijăm nici electoratul tânăr, care are acces mai larg la rețelele de socializare, și, dacă acești oameni nu reușesc să filtreze foarte bine mesajele care se difuzează pe aceste rețele, atunci ei devin obiectul acestor campanii de dezinformare și mesaje nocive”, a subliniat liderul de echipă de la IPRE Moldova.
Mihai Mogîldea a opinat că actorii politici pun în aplicare toate mijloacele de care dispun pentru a-și atinge scopurile. „Este evident că se încearcă dezvoltarea anumitor dezbateri între oponenții politici. Dacă un actor politic dintr-o extremă lansează o idee bazată pe discursul de ură, ea va fi amplificată dacă vor reacționa alți concurenți la această provocare. Provocarea este lansată ca oponentul politic să vină cu un mesaj de atac de răspuns. Este important ca societatea să înțeleagă care este miza urmărită de partidele politice, care promovează discursuri de ură”, a menționat Mihai Mogîldea.
Expertul IPRE încurajează partidele politice ca în campania electorală să ofere soluții pentru problemele reale din |Republica Moldova, dar și să renunțe la mesaje de ură, care dezbină societatea. „Dacă ne dorim să avem o clasă politică, care să reprezinte interesele oamenilor, dar și să contribuie la dezvoltarea statului Republica Moldova, atunci este cazul să facem un pas înainte, în direcția potrivită”, a conchis Mihai Mogîldea.
Dezbaterea publică „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare” este ediția a 186-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
