Cultura dictează imaginea unei țări. În Republica Moldova însă domeniul nu este finanțat corespunzător, așa cum se face în alte țări civilizate. Constatarea a fost făcută de academicianul Mihai Cimpoi, într-o discuție cu reporterul IPN la evenimentul aniversar al academicianului, care a împlinit 75 de ani. „Eu văd în cultură un mijloc și de a comunica, de a ne deschide spre Europa și spre lume. Economia poate fi mai bună sau mai rea, politica este cum este, dar imaginea adevărată a unei țări este cea culturală. Cultura e cea care dictează imaginea unei țări”, a remarcat Mihai Cimpoi.
Referindu-se la cartea „consumată” de cititor, academicianul a spus că există un nivel de cultură generală care poate fi obținut doar prin studierea literaturii universale, care este foarte bogată în scriitori și personalități. Din câte observă însă, cititorii dau prioritate unui sau altui domeniu de interes, uneori îngust. „Cred că ceea ce se întâmplă – aceste litigii, această răbufnire a lumii arabe, acest terorism care se extinde în Europa și în întreaga lume își are originea în necunoașterea culturilor. Popoarele trebuie să-și cunoască culturile, să facă schimb de valori culturale. Orientul trebuie să se apropie de Occident și invers. Cum spunea Eminescu: „Există o unitate a fondului uman care se reflectă în cultură””, a remarcat Mihai Cimpoi.
Întrebat despre impactul declarației prin care Uniunea Scriitorilor condamnă acţiunile Preşedinţiei împotriva spiritului românesc şi organizării statale, Mihai Cimpoi, care este unul dintre semnatari, spune că acțiunile președintelui țării rămân periculoase. „Spuneau și colegii din România că prima dată văd un președinte care e împotriva poporului său, e împotriva culturii naționale, împotriva valorilor pe care le creăm noi. Este ceva ciudat. El trebuie să reprezinte interesele naționale, ceea ce nu se întâmplă”, a notat academicianul.
Cât despre proiectele sale, Mihai Cimpoi spune că își dorește să ducă la bun sfârșit cea de-a doua ediție a Dicționarului Enciclopedic –Mihai Eminescu, care din motive tehnice nu a apărut la aniversarea sa, dar și să-și ajute în continuare doctoranzii, care sunt mulți și dornici de cercetare. „Avem potențial de tineri. Din păcate foarte mulți dintre ei pleacă peste hotare, dar sunt tineri care s-au consacrat cercetării, scot cărți. Aștept ca tineretul nostru să se dedice cu mai multă pasiune cercetării”. Academicianul și-ar mai dori să reediteze o carte despre Brâncuși și una despre ființa românească.
Mihai Cimpoi a sărbătorit 75 de ani în data de 3 septembrie. Uniunea Scriitorilor din Moldova și Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” au organizat vineri, 8 septembrie, o expoziţie foto-documentară cu genericul: „Mihai Cimpoi: drumul spre centru al literelor basarabene”, precum şi un medalion literar.
