Plecarea peste hotare a femeilor în vârstă fertilă afectează structura socio-demografică a populației Moldovei. Aceasta pentru că se reduce natalitatea, se amplifică procesele de îmbătrânire a populației și se diminuează numărul acesteia. Profilul femeilor migrante în scop de muncă a fost elaborat de UN Women Moldova și Biroul Național de Statistică, transmite IPN.
Studiul arată că fiecare a treia persoană care pleacă peste hotare este femeie, iar fiecare a 13-a femeie mai mare de 15 ani pleacă în străinătate la muncă. Din 10 femei migrante, șapte sunt de vârstă fertilă, patru sunt din sudul țării, trei din centru și trei din nordul țării. Șapte sunt de la sate și trei de la orașe. Cinci migrează în Rusia, trei în Italia și două în alte țări. Totodată, din 10 femei migrante peste hotare, trei s-au încadrat la muncă în construcții, trei în comerț, industrie și servicii hoteliere, iar patru – menajere sau îngrijitoare în gospodării casnice.
Studiul arată că femeile migrante au un nivel de studii mai înalt în raport cu bărbații. Migrația forței de muncă feminine din Moldova poate fi caracterizată ca fiind una a persoanelor cu studii profesionale și medii de specialitate, a bărbaților – cu studii secundar profesionale și mai joase.
Pe lângă pierderile observate, care rezultă din migrația la muncă, migranții reîntorși apreciază totuși pozitiv experiența de migrare cu referire la studii și calificări, experiența de activitate în țara destinatară. Femeile migrante apreciază drept oportunitățile rezultate din migrație oferirea către familie a resurselor financiare pentru trai, acumularea resurselor necesare pentru procurarea bunurilor, plata studiilor, de asemenea și experiența de muncă, abilitățile obținute, învățarea unei limbi străine. Totodată, conștientizează faptul că familiile acestora au avut de suferit, s-a înrăutățit starea lor de sănătate, au rămas fără loc de muncă.
Lipsa îndelungată din țară limitează oportunitățile femeilor de a se pronunța activ în viața publică din țară, iar implicarea în procesele de dezvoltare a societății se reduce preponderent la transferurile bănești, direcționate familiei.
Limitările principale cu care se confruntă femeile migrante sunt cele cu referire la încadrarea în muncă la revenire, accesul la sănătate și protecție socială, aspectele psihoemoționale și de comportament și stereotipurilor persistente în țară.
