_.png)
Migraţia afectează starea emoţională şi sănătatea copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijire
- 27.04.2011 15:31
- 1291
- 4 minute(ă)
-
Migraţia masivă a forţei de muncă din Moldova afectează negativ starea emoţională, sănătatea fizică şi psihică a copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijire. Un studiu al acestui fenomen scoate în evidenţă un şir de probleme serioase care afectează în special copiii, cum ar fi lipsa de înţelegere, exploatarea prin muncă, abuzul fizic, psihic şi sexual la care sunt supuşi aceştia, transmite Info-Prim Neo.
„Cercetarea efectuată oferă un tablou integru privind impactul migraţiei asupra copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijire şi asupra politicilor sociale promovate în Republica Moldova”, a declarat la lansare Diana Cheianu-Andrei, coordonatorul echipei de experţi şi şef de catedră la Universitatea de Stat din Moldova.
Studiul a demonstrat rolul important al bunicilor în educarea, îngrijirea şi creşterea copiilor, precum şi importanţa deosebită pe care o are şcoala şi profesorii în viaţa acestor copii. În studiu se menţionează că buneii sunt cei mai buni îngrijitori, reuşind să creeze o relaţie afectivă pozitivă şi un climat favorabil dezvoltării personalităţii copilului, iar profesorii sunt cei care pot preveni parţial unele carenţe ce ţin de deprivarea emoţională a copiilor, constituind o reţea de sprijin, îndeplinindu-şi misiunea de părinte şcolar.
„Prin acest studiu dorim să avem o evidenţă a persoanelor, copii şi vârstnici, care au rămas singuri după ce rudele au plecat peste hotare”, a menţionat Viorica Dumbrăveanu, şefa Direcţiei protecţia familiei şi drepturilor copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
Studiul reflectează multiple cazuri de abuz emoţional, fizic şi sexual, exploatarea prin munca a copiilor, cât şi a vârstnicilor, care determină nu doar o extenuare fizică, dar şi psihică, ceea ce duce la apariţia tentativelor de suicid. Migraţia rudelor duce la schimbări în regimul alimentar şi echilibrul nutriţional al copiilor şi vârstnicilor şi la comportamente cu risc pentru sănătate din cauza lipsei de cunoştinţe despre deprinderile de viaţă şi educaţia sexuală (în cazul copiilor).
Recomandările studiului sunt orientate spre dezvoltarea unui sistem naţional de evidenţă a copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijire, care să permită iniţierea şi diversificarea serviciilor sociale în conformitate cu necesităţile acestor categorii de persoane. Autorii propun să fie perfecţionat cadrul normativ cu privire la mecanismul de instituire obligatorie a tutelei/curatelei copiilor, să fie modificat cadrul legislativ privind responsabilizarea părinţilor care pleacă peste hotare. Totodată, autorii recomandă să fie elaborate şi distribuite materiale informative, să fie implementate noi forme de asigurare socială care ar garanta o bătrâneţe decentă, să fie revizuită fişa de post a lucrătorului social ce prestează servicii sociale la domiciliu pentru persoanele vârstnice etc.
Studiul a fost efectuat de către Catedra Sociologie, Facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii de Stat din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, Agenţiei Cehe pentru dezvoltare, prin intermediul Caritas Republica Cehă şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie.
