66% dintre participanții la un studiu, realizat recent de ONU și Organizația Internațională pentru Migrație, ar dori să se reîntoarcă în Moldova dacă ar apărea oportunități de angajare/investiții decente pentru un salariu minim sub 2 mii de euro, cu o valoare mediană a salariului minim de 1200 de euro. Condițiile de returnare acasă ar fi o guvernare puternică și un stat de drept, inclusiv crearea locurilor de muncă și a oportunităților de investiții, transmite IPN.
În același timp, peste 65% dintre cetățenii moldoveni care locuiesc și lucrează peste hotare au spus că ar dori să facă investiții în Moldova în mare parte în turism și educație (39% fiecare). Majoritatea respondenților, 88%, cred că bariera principală pentru contribuția diasporei la dezvoltarea națională a Republicii Moldova este nivelul înalt de corupție și lipsa încrederii în organizații care ar gestiona resursele. Cea de-a doua îngrijorare importantă se referă la lipsa de informații cu privire la modul de contribuire și lipsa de mecanisme și infrastructură specifice.
Printre cele mai importante trei impedimente pentru dezvoltarea Moldovei și asigurarea bunăstării populației, respondenții au menționat: nivelul înalt al corupției și lipsa justiției (76%), lipsa locurilor de muncă bine plătite/oportunități de dezvoltare a afacerilor (44%) și inegalitățile mari/sărăcia în rândul grupurilor de populație (40%).
Moldovenii de peste hotare mai consideră că Guvernul Moldovei trebuie să decidă prioritățile și să investească mai mult în justiție și statul de drept (38%) și în oportunitățile de abilitare economică și piața muncii (32%).
Combaterea corupției, în special consolidarea sistemului judiciar în vederea creșterii independenței acestuia, este considerată a fi unul dintre cele mai importante domenii care trebuie sprijinite de ONU în Moldova (65%). Acesta este urmat de o educație calitativă pentru toți (50%) și reducerea și abordarea inegalităților adâncite (49%).
Aproximativ 56% dintre migranții moldoveni consideră că oamenii care trăiesc în sărăcie sunt cei mai marginalizați și discriminați, urmați de persoanele cu dizabilități (54%) și persoanele în etate (45%).
Un studiu privind atitudinile și percepțiile diasporei moldovenești și a lucrătorilor migranți a fost realizat în perioada 9 august - 1 septembrie anul curent, de către Oficiul Coordonatorului Rezident al ONU și Organizația Internațională pentru Migrație în Moldova.
Studiul a implicat 326 migranți moldoveni, cu vârsta mai mare de 15 ani, care locuiau în diferite țări de destinație, cu scopul de a identifica provocările principale, riscurile și necesitățile persoanelor vulnerabile pentru a informa ONU Moldova și factorii decidenți despre prioritățile de cooperare cu Republica Moldova. Respondenții sunt migranți stabiliți legal pe termen lung, care sunt angajați oficial.
