Mesajele sexiste și denegatoare lansate în spațiul public perpetuează stereotipurile din societate cu privire la rolul femeii, precum și cu privire la violența față de femei. Promovarea acestor mesaje comportă riscuri enorme într-o societate care pretinde a fi democratică, dar și descurajează femeile să denunțe cazurile de abuz și le descurajează să se implice în viața publică. De această părere sunt reprezentanții societății civile care au lansat, într-o conferință de presă la IPN, o declarație publică în care condamnă mesajele sexiste și denigratoare.
Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie”, a declarat că un exemplu ar putea fi un caz recent de viol al două fete, una dintre minoră, care a fost aruncată de la etaj și a murit, după câteva zile, la spital. Analizând comentariile din mediul online în privința acestui caz, experta a constatat că foarte multe nu erau în susținerea acestor femei sau pentru a arăta grozăvia acestei crime, dar, de fapt, fetele erau blamate, iar violul era cumva justificat.
„Atitudinea prietenoasă, glumeață, față de astfel de lucruri se educă treptat, nu vin dintr-o dată, mai ales că noi venim din această societate, unde la ordinea zilei a fost ca femeile din când în când să fie bătute sau copiii să fie educați în acest mod. Mă gândeam că, la sigur, printre cei care au vizionat sau au citit comentariile sunt și femeile care au trecut sau trec prin violență. Cum se simt oare? Cât de motivate sunt aceste femei să meargă după asta și să spună: Da, eu trec printr-un abuz, da, eu am nevoie de ajutor, da am trecut printr-un viol și vreau să-l reclam. Atitudinea aceasta este foarte descurajatoare pentru aceste femei. Și noi știm că cifrele reale, pe lângă cele oficiale, sunt mult mai mari. Atitudinea publică încurajează violatorii sau pe cei care le hărțuiesc, le bat. Astfel, mai puține femei vor avea curajul să raporteze aceste cazuri”, spune Veronica Teleucă.
Președinta a Platformei pentru Egalitate de Gen, Olga Bîtcă, a menționat că în ultimele săptămâni se observă o intensitate sporită a mesajelor sexiste și denegatoare. Potrivit ei, aceste sexisme descurajează femeile care își doresc să se implice în viața publică, în politică. Olga Bîtcă a mai spus că, începând cu anul 2016, se atestă un fenomen nou, când femeia lansată în politică devine ținta atacurilor. Un exemplu în acest sens poate fi contramanifestația din 23 mai, care a trezit în rândul majorității o dezaprobare a mesajelor sexiste. Și în acest caz, în opinia sa, reprezentantele partidelor vizate în organizarea contramanifestației ar trebui să condamne public astfel de mesaje sexiste și să se solidarizeze cu femeile afectate de ele.
Dumitrul Sliusarenco, avocat la Asociația Promo-LEX, consideră că este imperativ ca autoritățile să ia de fiecare dată atitudine și, cel puțin, să condamne astfel de cazuri, să cheme oamenii la un comportament tolerant, propriu unei societăți democratice. Potrivit avocatului, legislația în vigoare nu permite sancționarea eficientă a cazurilor care au la bază faptele motivate de prejudecată sau ură. Încă din anul 2016, în Parlament se află un pachet de legi care se referă la sancționarea acestor fapte, însă acesta așa și nu a fost adoptat.
Nina Lozinschi, secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, a declarat că societatea nu trebuie să tolereze aceste mesaje, femeile nu trebuie să mai fie supuse mesajelor sexiste și nu mai trebuie să fie victimele violenței. „Conform ultimei cartografieri a violenței împotriva femeilor în alegeri, 52% dintre femeile candidate sau participante în campanie au fost supuse violenței psihologice și verbale. Este un procent destul de mare, care ridică semne de întrebare”, a spus Nina Lozinschi.
