Moldovenii au acces limitat la informații de mediu și dreptul lor de a participa la luarea deciziilor este adesea restricționat. Responsabilitățile autorităților statului sunt fragmentate, iar multe elemente cheie ale legislației UE nu au fost încă transpuse. Drept urmare, mediul înconjurător nu este protejat, iar țara rămâne în urmă în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, conform ultimului raport publicat de către organizațiile neguvernamentale de mediu Arnika (Cehia) și Eco-TIRAS (Moldova). În domeniul implementării convenției de la Aarhus – accesul la informație, participarea publică și accesul la justiție în cazurile de mediu, au fost constatate mai multe deficiențe care ar trebui remediate de actuală Guvernare pentru a se conforma prevederilor Convenției.
Într-o conferință de presă la IPN, dar și potrivit unui comunicat furnizat presei, dr. Natalia Zamfir, avocat, conferențiar universitar de la Universitatea de Stat din Moldova și principalul autor al raportului alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus, consideră că una dintre principalele probleme reprezintă accesul limitat la informații de mediu. Situația rămâne neschimbată de ani de zile. Solicitările de informație sunt adesea ignorate și chiar dacă autoritățile publice răspund, informațiile furnizate sunt incomplete sau superficiale. „Puțină informație este disponibilă în format electronic și nu există nicio interconexiune între aceste baze de date. Nu există instrumente de informare online”, adaugă ea.
În opinia sa, participarea publicului în procesul decizional este restrânsă, deoarece consultările publice pe marginea proiectelor de acte normative sunt formale, acestea fiind publicate pe site-uri web, fără a purta discuții reale și a lua în considerație comentariile publicului. Impactul asupra mediului a majorității proiectelor de acte normative nu este discutat în cadrul audierilor publice. Totodată, în cazurile în care cetățenii doresc să-și apere drepturile în instanță de judecată, se confruntă cu lipsă de avocați specializați în domeniului mediului și cu taxe judiciare prea mari.
Ilia Trombițchi directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, susține că legislația are lacune semnificative care fac protecția mediului deloc ușoară. De exemplu, ONG-urile și alte persoane interesate au dificultăți în accesarea informațiilor de mediu. În urmă cu 13 ani, Guvernul nu a furnizat ONG-urilor informații despre închirierea fondului forestier de stat, dar în urmă cu cinci ani ONG-urile s-au întâmpinat cu solicitarea unei agenției publice de a plăti un cost foarte mare pentru informațiile „istorice” privind starea mediului. Dar ariile naturale protejate, contrar legii, au pierdut finanțarea de la bugetul de stat. „Când este vorba de lipsa de informații și controlul public slab, suntem în prezența jefuirii pădurilor și a resurselor naturale”, a declarat Ilia Trombițchi.
În opinia, Zuzani Vachůnová, de la Arnika, în mod evident, protecția mediului nu a fost prioritatea Guvernului în ultimii ani. Moldova nu a pregătit niciun raport cu privire la implementarea Convenției de la Aarhus din 2014 – ca prima țară semnatară. „Noul Guvern declară orientare pro-europeană și putem spera cu prudență că democrația de mediu va atrage atenția statului pe care o merită”, a adăugat ea.
Raportul alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus în Moldova: Revizuirea legislației, politicilor și practicii este disponibil pe: www.arnika.org.
Convenția de la Aarhus, cunoscută și sub denumirea de Convenția privind democrația de mediu, a intrat în vigoare la 30 octombrie 2001. Convenția de la Aarhus garantează dreptul la informații despre mediu, participarea publicului la luarea deciziilor, accesul la justiție și protecția apărătorilor mediu de persecuție. Mai multe despre Convenția de la Aarhus pot fi vizualizate pe: aarhusclearinghouse.unece.org.
