Doar doi din 23 de concurenți electorali care participă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au elaborat și publicat materiale în limbajul Braille, accesibil persoanelor cu dizabilități de vedere. E vorba de Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Unității Naționale. PAS este singurul partid care a desfășurat o întâlnire cu alegătorii nevăzători. La ceilalți concurenți electorali nu am remarcat astfel de acțiuni. Constatări în acest sens a făcut Victor Koroli, director executiv al Alianței INFONET, la o conferință de presă la IPN.
Potrivit lui Victor Koroli, numai 7-8 concurenți electorali au în platforma lor informații generale despre accesul persoanelor cu nevoi speciale la educație de calitate, angajarea persoanelor cu dizabilități, mărimea indemnizației și a pensiei de dizabilitate. Platformele electorale ale PAS și Blocului „Renato Usatîi” sunt cele mai bune în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu dizabilități, a precizat directorul executiv al Alianței INFONET.
Partidele ar fi trebuit să distribuie și materiale audio privind platforma lor electorală, pentru ca informația să fie accesibilă și nevăzătorilor. E nevoie ca materialele să fie transmise și în limbaj mimico-gestual, ca acestea să fie înțelese de persoane care nu aud. La fel, e nevoie de informații ușor de citit și de înțeles pentru persoane cu dizabilități intelectuale, a subiniat Victor Koroli.
Directorul Alianței INFONET a remarcat că o problemă este și faptul că numai 1% dintre secțiile de votare din Republica Moldova sunt accesibile persoanelor cu nevoi speciale, iar 70% – complet inaccesibile. Deși există opțiunea ca acești oameni să voteze cu urna mobilă, ei simt nevoia să meargă la secțiile de votare pentru socializare, a spus Victor Koroli.
Eugeniu Rîbca, jurist, a menționat că este necesară modificarea legislației în vigoare, pentru ca partidele politice, la fel ca instituțiile statului, să fie obligate să ofere informații de interes public în limbaj accesibil și persoanelor cu dizabilități. „În acest context, trebuie să reamintim că partidele politice nu sunt niște întreprinderi private, care se orientează spre profit, nu sunt nici pe departe instituții care utilizează doar bani din domeniul privat. Foarte multe partide în Republica Moldova beneficiază de finanțare de la bugetul de stat și acesta trebuie să fie un argument ca ele să fie obligate prin lege să ofere informații de interes public”, a relevat Eugeniu Rîbca.
