Folosirea cagulelor, măştilor şi altor atribute care ascund identitatea persoanei la acţiunile de protest şi în cadrul altor manifestaţii de masă, desfăşurate în locurile publice, urmează a fi interzise prin lege, în regim de urgenţă. Din ziua adoptării, organele de drept trebuie să curme din start şi foarte hotărât orice tentativă de utilizare a acestora, pentru prevenirea unor provocări în masă similare cu cele din Ucraina vecină.
Necesitatea unor astfel de acţiuni a fost demonstrată în cadrul manifestaţiilor de sâmbătă, 17 mai, desfăşurate la Chişinău, pe de o parte, de reprezentanţii minorităţilor sexuale şi, pe de alta, de oponenţii acestora. O parte dintre contramanifestanţi au purtat măşti pe faţă, fapt care, în contextul trăsăturilor specifice ale confruntărilor din Ucraina, a indus o mare doză de îngrijorare şi chiar de frică în societatea moldovenească. Este adevărat, sunt doar nişte cazuri şi este doar un început de frică, dar tocmai de aceea trebuie de acţionat prompt şi hotărât, pentru că o societate înfricoşată poate fi dusă „de căpăstru” oriunde, oricând şi de către oricine. Inclusiv, înainte sau înapoi, la stânga sau la dreapta, în Uniunea Vamală sau Uniunea Europeană, în timpul alegerilor, după şi înaintea acestora, dar şi în lipsa alegerilor.
Este adevărat că persoanele care au purtat măşti sâmbătă la Chişinău încă nu seamănă foarte tare cu „omuleţii verzi” cu cagule şi măşti din Crimeea, Doneţk şi Luhansk, dar o anumită asemănare de stil deja se profilează clar. Ce au de ascuns „măştile” de la Chişinău, dacă se bucură de libertatea deplină a întrunirilor şi exprimării, pe care le-o oferă această ţară? Răspunsurile posibile nu sunt prea multe şi cel mai plauzibil din cele puţine pare a fi că identitatea se ascunde pentru că după opinii se pregătesc acţiuni, iar acţiunile nu se pregătesc a fi în conformitate cu legea. Acţiunile ulterioare pot fi îndreptate împotriva minorităţilor sexuale sau minorităţile sexuale pot fi folosite drept pretext pentru acţiuni cu alte ţinte şi scopuri. Modelul ucrainean, de exemplu, indică asupra unor acţiuni împotriva instituţiilor statului, cu măşti şi cagule sau fără, cu Kalaşnikov sau fără. S-ar putea să fie prea exagerate aceste temeri, dar „borşul ucrainean”, ne învaţă să suflăm şi în „iaurtul moldovenesc”, pentru a nu fi prea târziu.
Chiar dacă nu au fost foarte multe, prezenţa organizată a „măştilor” la manifestaţii indică asupra existenţei unor centre de coordonare a acestora. Până la adoptarea legii respective, organele abilitate ale statului ar face bine să investigheze, dacă există sau nu anumite semne de activizare în sfera producerii sau importării, achiziţionării şi depozitării unor loturi mari de cagule şi măşti. La arme nu ne referim pentru că există legi clare în acest sens şi sperăm că structurile statului au anumite abilităţi în acest sens. Eventualele investigaţii s-ar putea referi la perioade deja trecute sau viitoare, dar şi la ziua de astăzi, desigur.
Încă nu includem în lista articolelor de acest gen care ar putea fi interzise prin lege panglica „Sfântului Gherghe”, deşi Kazahstanul se spune că a interzis-o deja, în calitate de simbol al unui pericol venit din afara ţării. De altfel, respectiva panglică este un atribut aproape obligatoriu al celor care poartă sau au purtat măşti, cagule şi Kalaşnikov în Ucraina. Într-o ţară normală, precum vrea să ajungă Republica Moldova, orice om şi orice organizaţie trebuie să aibă dreptul să poarte orice panglici vrea, dacă acestea nu contravin legii. Şi dacă dreptul respectiv nu este folosit împotriva drepturilor altor oameni de a purta alte panglici sau a nu o purta pe cea a „Sfântului Gheorghe.
În orice caz, pretenţiile înaintate conducerii ţării pentru faptul că nu a purtat respectiva panglică de 9 mai par a nu se încadra perfect în cadrul legal, inclusiv pentru că forma în care a fost expusă aduce mult a intimidare şi chiar ameninţare. De exemplu, săptămâna trecută, conducătorul Asociaţiei „Rodina – Evroaziiskii Coюз” a declarat într-o conferinţă de presă că, prin faptul că elita moldovenească nu a purtat la 9 mai panglica „Sfântului Gheorghe” aceasta a promovat falsificarea istoriei şi a vrut să prezinte victoriile sovietice în altă lumină, „iar acest lucru se va termina foarte rău”. „Am vrea să le reamintim că noi am câştigat în 1945, iar celor care au uitat acest lucru, le vom reaminti”. Se părea că timpul când un anumit simbol era obligatoriu de purtat pentru toată lumea s-a sfârşit odată cu capitularea fascismului pe 9 mai 1945…
Interzicerea utilizării în locurile publice a atributelor care seamănă nelinişte, frică şi pericole în societatea moldovenească urmează a fi făcută nu oricum, ci prim lege, pentru că, într-o ţară normală, toate drepturile şi libertăţile, dar şi obligaţiile şi pericolele trebuie stabilite prin lege şi nimic din acestea nu pot rămâne la cheremul şi bunul plac al cuiva, persoană sau instituţie.
Valeriu Vasilică, IPN
