Comparativ cu statele din Parteneriatul Estic, Republica Moldova are o situaţie mai bună la capitolul libertăţii presei, în special, din cauza dramelor care se întâmplă în Ucraina şi a încălcărilor grave la capitolul presei din Azerbaidjan. Însă în contextul în care Republica Moldova are un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană mass-media autohtonă trebuie să tindă la standardele din Uniunea Europeană la capitolul libertăţii presei. De această părere este directorul publicaţiei „Ziarul de Gardă” Alina Radu.
Jurnalista a spus în cadrul unei dezbateri publice la IPN, că şi statele UE recunosc că libertatea presei este o provocare pentru ei, iar pentru Moldova este o problemă. Accesul la informaţiile publice, de asemenea, este încă o provocare. „În contextul zilei de 9 mai, de câteva zile sun la zeci de instituţii publice ca să aflu câţi veterani vii mai avem în Moldova şi nu am reuşit să obţin această cifră, ce să mai zicem când avem nevoie de acces la date despre bani, firme ce vizează membrii Parlamentului. Reporterii de investigaţie lucrează pe un câmp minat”, a spus Alina Radu.
În opinia acesteia în Moldova nu se poate vorbi despre libertate a presei în timp ce există acces restrâns la informaţia de interes public. Totodată, jurnalista a spus că în Moldova este o concentraţie a publicităţii din mass-media în mâna politicului, iar din moment ce presa depinde de politic nu se poate spune că presa este total independentă.
Totodată, Alina Radu,a precizat că, spre regret, o bună parte din mass-media acordă o atenţie sporită vedetelor şi zvonurilor despre acestea şi mai puţin problemelor cetăţenilor republicii, care bat la uşile redacţiilor în speranţa să fie ajutaţi de jurnalişti în problemele cu justiţia, drepturile încălcate etc. O soluţie în viziunea acesteia ar fi ca patronii publicaţiilor, redacţiilor să discute cu jurnaliştii despre spaţiul care poate fi acordat problemelor din ţară şi cât să fie oferit vedetelor din străinătate.
Expertul în egalitatea de gen, Daniela Terzi-Barbăroşie, a subliniat că mass-media din Moldova are o restanţă la capitolul educaţiei consumatorului de media. „Nu ştiu dacă cineva s-a gândit la problema modificării mentalităţii cetăţeanului în ultimii 20 de ani şi nu ştiu de ce ne-am plânge de interesul îngust al cetăţeanului pentru ştiri artificiale. Pentru că, de fapt, ca instituţii mediatice nu ne-am prea ocupat de promovarea unor produse mediatice de calitate, care să se axeze pe nevoi strategice. Din moment ce am scăpat acest obiectiv, am pierdut în aceşti 22 de ani esenţialul”, a mai spus expertul.
Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a spus că fenomenul plagiatului în mass-media este un lucru îngrijorător, iar editorii, cei care iau decizii în redacţie, lasă se înţeleagă că o parte din articole pot fi preluate din alte surse media şi cu toate acestea ei nu văd în aceasta o problemă, ceea ce grav. Faptul că jurnaliştii şi editorii se simt „cu musca pe căciulă” se demonstrează prin reacţia rapidă la sugestiile Consiliului de Presă, editorii făcând trimitere directă la sursă, cu link direct etc., în spiritul Codului Deontologic, însă în opinia acestuia problema nu se va soluţiona de la sine.
