Masă rotundă: „Reziliența securității naționale”

Alexandru Balan, expert în securitate

1. Introducere

Bună ziua, stimați colegi, reprezentanți ai presei, membri ai societății civile și toți cei prezenți. 

Ne-am reunit astăzi pentru a discuta despre securitatea națională a Republicii Moldova, un subiect de extremă importanță într-un context regional marcant de instabilitate și amenințări hibride/complexe/asimetrice. Admiterea situațiilor de risc sporit cu impact pentru starea de siguranță, au scos în evidență vulnerabilitățile sistemului de securitate, demonstrând totodata că lipsa unor acțiuni proactive poate avea consecințe grave asupra stabilității țării.

Scopul acestei conferințe este de a analiza cauzele vulnerabilităților existente și a identifica soluții concrete pentru eficientizarea Serviciul de Informații și Securitate (SIS), astfel încât acesta să devină un scut real împotriva amenințărilor externe și interne.

Într-o perioadă în care războiul de la graniță și încercările de destabilizare sunt tot mai frecvente, Republica Moldova nu își mai poate tolera abordări reactive. SIS trebuie să fie un pilon central al protecției statului, așa cum prevede legislația, însă realitatea indică necesitatea unor reforme urgente pentru ca instituția să își îndeplinească eficient misiunea.

2. Vulnerabilități și deficiențe în funcționarea SIS

2.1. Lipsa unui control democratic și a transparenței

SIS are un rol esențial în securitatea națională, dar mecanismele de control democratic asupra activității sale sunt insuficiente. Comisia parlamentară de profil nu dispune de pârghii eficiente pentru o monitorizare reală, iar lipsa unor acțiuni concrete de prevenire și informare, orientate publicului larg despre amenințările la adresa Republicii Moldova alimentează incertitudinea.

Pentru ca un serviciu de intelligence să fie eficient, trebuie să opereze într-un echilibru între confidențialitate și responsabilitate față de stat și cetățeni. Moldova are nevoie de un mecanism viabil de supraveghere a activității organelor securității statului, astfel încât activitatea SIS să fie verificată fără a compromite operațiunile menite să asigure securitatea națională.

2.2. Numiri în funcții cheie pe criterii de interes personal, loialitate și „cumetrism”

Un serviciu de intelligence trebuie să fie condus de profesioniști cu experiență în securitate, nu de persoane selectate pe criterii de loialitate personală. Cu regret, în ultimii ani, SIS a fost afectat de numiri în funcții cheie la bază fiind, relații de rudenie/afinitate și interese ale unor exponenți politici.

Această practică a dus la o scădere drastică a climatului moral și motivațional în interiorul instituției, afectând direct capacitatea SIS de a reacționa la amenințările emergente. Persoanele fără experiență au fost plasate în poziții strategice, blocând promovarea profesioniștilor din interiorul instituției.

Este nevoie urgentă de o reformă a procesului de selecție, instruire, promovare și menținerea în serviciu a ofițerilor, bazată exclusiv pe meritocrație, probitate și performanță profesională.

2.3. Ineficiența operațională și prioritizarea deficitară a amenințărilor

SIS trebuie să fie prima linie de apărare în contracararea activităților subversive ale serviciilor speciale străine, atacurilor hibride și a tentativelor de destabilizare internă. Totuși, acțiunile sale în prevenirea rețelelor ostile de influență străine ridică semne de alarmă.

Un exemplu recent este intervenția IGP în neutralizarea unor exponenți ai serviciilor străine în Republica Moldova. Potrivit cadrului legal, identificarea și contracararea acțiunilor subversive ale serviciilor secrete străine intră în atribuțiile exclusive ale SIS. Faptul că Poliția a fost nevoită să intervină într-un domeniu care nu îi aparține indică fie o lipsă de coordonare, fie incapacitatea SIS de a-și îndeplini misiunea.

Resursele Serviciului sunt gestionate ineficient, iar departamentele cheie, precum Departamentul de Contrainformații sunt lipsite de ofițeri cu experiență.

2.4. Ineficiența subdiviziunii responsabile de securitate economică

Pe parcursul anului 2024 zeci de firme moldovenești au administrat  petroliere implicate în „flota din umbră” a Rusiei, evitând sancțiunile internaționale. Aceasta evidențiază eșecul subdiviziunii de securitate economică a SIS, care nu a reușit să prevină utilizarea Republicii Moldova ca intermediar în operațiuni ilicite.

În prezent Republica Moldova traversează o criză profundă în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, iar acest fapt se datorează incapacității instituțiilor de securitate de a identifica și anticipa riscurile la etapa timpurie.

Direcția specializată de acest domeniu din cadrul SIS se face responsabilă pentru identificarea și prevenirea amenințărilor economice, inclusiv:

- Influența companiilor străine ostile în sectoarele strategice;
- Monopolizarea pieței energetice de către factori/entități conexe cu interese externe ascunse;

Lipsa unor acțiuni preventive adecvate din partea SIS a creat premise de vulnerabilitate sporită în raport cu amenințările externe pentru securitatea economică a statului.

Această direcție trebuie reformată și consolidată.

2.5. Lipsa unui Mecanism de protecție a ofițerilor SIS

Un Serviciu de Intelligence nu poate funcționa eficient fără un sistem adecvat de protecție a propriilor ofițeri.
- Nu există un mecanism oportun de protecție socială bazat pe continuitate în valorificarea potențialului acumulat a ofițerilor SIS retrași din activitate.

Această realitate face ca ofițerii în rezervă SIS să devină ținta unor medii ostile în condițiile incertitudinilor actuale.

3. Reformarea SIS – Soluții și Propuneri

Pentru ca SIS să devină o instituție modernă și eficientă, este necesară o reformă profundă bazată pe următoarele direcții:

- Crearea unui mecanism eficient de supraveghere democratică. Un Consiliu de Supraveghere, format din experți independenți, membri ai Parlamentului și reprezentanți ai societății civile capabili să monitorizeze activitatea SIS fără a compromite siguranța operațională;

- Profesionalizarea conducerii și eliminarea numirilor pe criterii de loialitate inclusiv politică. Selecția cadrelor trebuie să fie bazată exclusiv pe abilități, competență și performanță;

- Reorganizarea subdiviziunii contrainformații în economie. SIS trebuie să devină un factor proactiv în prevenirea crizelor economice și protejarea resurselor strategice;

- Crearea unui mecanism de protecție a ofițerilor SIS. Ofițerii de intelligence trebuie protejați și valorificați oportun atât în activitate, cât și după încheierea mandatului.

Exemple internaționale ne arată că reformele bine implementate pot transforma serviciile de intelligence într-un factor real de protecție și siguranță națională:

- România a modernizat Serviciul Român de Informații (SRI), adaptându-l la noile provocări, precum atacurile cibernetice și propaganda externă;
- Țările Baltice au dezvoltat strategii eficiente de combatere a dezinformării și a războiului hibrid, consolidând colaborarea între intelligence și structurile de apărare;
- Marea Britanie aplică cele mai ridicate standarde în intelligence, cu un echilibru clar între confidențialitate și control democratic.
Republica Moldova trebuie să învețe din aceste modele și să implementeze reforme care să asigure un SIS eficient și capabil să protejeze statul de amenințările reale.

4. Concluzii

Securitatea națională nu mai poate fi tratată ca o prioritate de rutină. Vulnerabilitățile SIS și lipsa unor mecanisme eficiente de supraveghere afectează capacitatea Republicii Moldova de a se apăra împotriva amenințărilor.

Suntem în situația, în care factorii de decizie Parlamentul, Președinția și Guvernul ar putea să-și asume responsabilitatea și să adopte măsuri urgente orientate la:

- Creșterea transparenței și eficientizarea controlului democratic asupra SIS;

- Profesionalizarea structurilor de intelligence și reorientarea resurselor către combaterea amenințărilor reale;

- Consolidarea independenței SIS și protejarea acestuia de ingerințe politice sau externe.

Dacă aceste reforme nu sunt aplicate rapid, Republica Moldova va rămâne vulnerabilă în fața manipulărilor externe și a tentativelor de destabilizare.

Acționăm acum sau rămânem vulnerabili!

Alegerea ne aparține!

De menționat, că la acest eveniment au fost invitați să participe conducerea Consiliului Suprem de Securitate, membrii Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică a Parlamentului, precum și conducerea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.