Universul de lucruri pe care le au în comun România şi Republica Moldova, elementele identice pe care le împărtăşesc ambele state, reprezintă un capital important care trebuie să faciliteze relaţia între ele. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, la dezbaterea publică „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, organizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
„Raporturile dintre statele noastre, începând cu declararea statalităţii Republicii Moldova în 1991, au cunoscut perioade mai intense de lucru în comun, dar şi perioada mai puţin faste”, a spus ambasadorul României. Marius Lazurca a precizat că sub mandatul său raporturile între România şi Moldova sunt foarte intense, în care politicile pro-europene ale guvernelor succesive de la Chişinău au avut şi o importantă deschidere spre România. „Sunt anumite partide în Moldova care par să-şi reconsidere opţiunea geo-politică, dar ar fi greu de imaginat o opţiune pro-europeană cu rezerve politice, ideologice faţă de România. E la mintea oricui că Europa începe de la Prut, că Moldova are în fond un singur vecin membru al UE şi drumul spre UE după traversarea Prutului trece prin România. Există şi raţiuni sociologice care îndeamnă orice persoană politică responsabilă de la Chişinău să pună în acelaşi conţinut priorităţile europene cu cele româneşti”, a mai spus diplomatul.
Ambasadorul român a precizat că, potrivit sondajelor sociologice, imaginea pro-europeanului tipic din Moldova este identică cu cea a pro-românului tipic din Moldova. Acesta este o persoană sub 45 ani, vorbeşte limba română, are studii superioare şi are în general un venit peste medie. Aceste două categorii, ca toate profilele sociologice, au gradele lor de aproximaţie, însă sunt identice. „Orice guvern care vrea să se sprijine pe politici pro-europene trebuie să se axeze aceluiaşi grup. Un grup de cetăţeni care va sprijini în egală măsură orientarea pro-europeană şi deschiderea faţă de România”, a spus diplomatul român.
Acesta a subliniat că dincolo de limbă, cultură există şi alte elemente care ar trebui să determine România şi Moldova să aibă raporturi bune. „Sunt şi alţi indicatori care trebuie să ne împingă să avem relaţii bune, pentru modernizarea europeană a Republicii Moldova. Moldova este un stat post-sovietic şi România are o experienţă de acest gen chiar dacă într-o mai mică măsură, este o experienţă comună, dar care indică şi anumite diferenţe. Experienţa noastră este cu mult mai limitată decât cea a Moldovei, care a apărut pe ruinele Uniunii Sovietice.Însă în România nimeni nu este nostalgic după Uniunea Sovietică şi acest lucru nu ne este comun”, a spus Marius Lazurca.
În România, Uniunea Sovietică are o imagine negativă, iar ceea ce diferenţiază încă România de Moldova este faptul că prin aderarea la UE, cetăţenii români au reuşit să treacă de la un model politic centralizat, de comandă la o piaţă deschisă, a liberului acces, la o societate tot mai liberă.
„În 1989, la revoluţia din decembrie, eram destul de copt să înţeleg ce se întâmplă cu ţara mea. Atunci a existat un foarte mare sentiment anti-comunist, iar acest lucru este valabil şi până acum. Azi, în România să numeşti pe cineva comunist este o ofensă foarte mare. Noi ne-am format ca o generaţie activă anti-comunistă, ca pro-europeni, fără aceşti 2 combustibili, succesul României nu ar fi fost posibil în trasarea unei frontieră între ce a fost şi ce trebuie să fie, şi voinţa de a ne întoarce în familia europeană”, a spus ambasadorul român.
Marius Lazurca a subliniat că România poate fi un model pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, deoarece există multe lucruri în comun, dar guvernarea de la Chişinău trebuie să fie conştientă de faptul că doar preluând automat fără analiză proprie tot ce a făcut România în perioada de pre-aderare nu este suficient.
„În ciuda lucrurilor comune, în România nu este fenomen lingvistic ca în Moldova. Trebuie să ţinem cont de acest lucru când facem transferul de experienţă între statele noastre. Statutul prestigios al Federaţiei Ruse, arată că o parte a cetăţenilor din Moldova o percep ca sursă de putere, prestigiu, glorie, respect, în România nu veţi găsi aşa ceva. Suntem mai departe de centrul de atracţie, nefiind stat sovietic am avut o experienţă mai redusă a politicilor Moscovei”, a adăugat Marius Lazurca.
Dezbaterea „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, este a 30-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizat de IPN, în parteneriat cu Radio Moldova şi susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.
