Marius Lazurca: Moldova trebuie să găsească propriul model de dialog cu minorităţile naţionale

Pe continentul european există mai multe state care au în componenţă majorităţi şi minorităţi naţionale şi care au reuşit să aplice modele de incluziune socială a minorităţilor. Republica Moldova trebuie să-şi aleagă un model specific situaţiei interne de conlucrare cu minoritîţile şi să nu-l importe din afară. De această părere este ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca.

La dezbaterea publică „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, organizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova , ambasadorul a spus că de la o vreme expresia de stat multinaţional, este folosită tot mai des ca de la sine înţeles. „Ca şi cum toate statele ar fi multinaţionale şi, dacă nu sunt, ar trebui să tindă. Ca şi cum acest model este singurul posibil în care statele pot să funcţioneze armonios, însă lucrurile nu stau întocmai aşa”, a spus el.

Ambasadorul român a precizat că pe continentul european există state fondatoare ale UE, care nu recunosc pe teritoriul lor existenţa unor minorităţi şi pentru care naţiunea cetăţenească reprezintă valoarea de temelie a statului. Astfel, toţi cetăţenii, indiferent de limba pe care o vorbesc acasă, religie etc. sunt chemaţi să adere la un numit model de civism, care are în centru o anumită cultură, limbă, iar aderenţa la acest model este privită ca un privilegiu. Toţi cetăţenii au dreptul să fie membri ai acestei comunităţi civice, indiferent de opţiunile lingvistice în propriul cămin, însă ceea ce prevalează în societate este o limbă şi o cultură comună.

Există, de asemenea, şi state confederale, în care comunităţile administrează în mod autonom teritorii şi deleagă puterii centrale doar o parte din puterile pe care nu le exercită la nivel local. „În ceea ce priveşte Moldova, există anumite nuanţe şi anumită prudenţă pe care trebuie să o avem în minte când folosim expresia de stat multinaţional, deoarece orice stat trebuie să-şi propună păstrarea păcii civile, a armoniei, a unui echilibru între toţi cetăţenii. Există soluţii foarte diferite, iar Moldova are dreptul să-şi găsească propria soluţie, fără ca să o importe din afară. Am fost destul de mirat de uşurinţa cu care se foloseşte în Republica Moldova această expresie de stat multinaţional, multietnic, ca realitate şi ca obiectiv politic de atins”, a spus ambasadorul.

În ceea ce priveşte raportul dintre majoritate şi minorităţi, Marius Lazurca a precizat că România are o experienţa unei păci sociale, în afara unor mici incidente nefaste la începutul anilor 1990. „Avem 20 de minorităţi recunoscute care au asigurate drepturi importante precum bilingvismul în localităţile lor, acces la justiţie, la funcţii publice în propria limbă etc. Partidul care reprezintă minoritatea maghiară din România nu numai că este în mod constant în Parlamentul României reprezentată în urma unor alegeri directe, este reprezentată şi în Parlamentul European. Pe de altă parte, România continuă să fie un stat naţional unitar şi noi, românii, suntem foarte dedicaţi acestei legităţi a statului român”, a subliniat diplomatul român.

Acesta a notat că cetăţenii majoritari ai României încearcă să creeze un echilibru între realitatea constituţională a prevederii statului naţional unitar şi drepturile minorităţilor naţionale pe care încearcă să le menţină fără a pune în cauză această valoare politică la care românii ţin foarte mult. Ambasadorul a subliniat că trebuie să existe un echilibru just, optim între nevoia minorităţilor de a-şi păstra propria moştenire, propriile trăsături şi nevoia majorităţii de a se asigura că aceste minorităţi sunt loiale statului. „Acestea sunt lucruri pe care în România am încercat să le privim cu atenţie, cu toate nuanţele posibile şi cred că din acest punct de vedere sunt câteva lucruri valoroase pentru Republica Moldova”, a menţionat Marius Lazurca.

Cât priveşte relaţiile dintre România şi Republica Moldova, Marius Lazurca a ţinut să sublinieze că nu există anti-moldovenism în România, sau ONG-uri care să trăiască programatic dintr-un mesaj îndreptat împotriva Republicii Moldova, sau partide politice care să culeagă voturi din pericolul moldovenesc.

„De aceea pentru noi este foarte surprinzător să vedem că în Republica Moldova există băieţi care spun că grăiesc moldoveneşte, nu am nimic împotrivă, dar de ce trebuie să fie împotriva României? Şi bunica mea vorbeşte moldoveneşte, şi e foarte fermecător, dar în acelaşi timp este româncă din cap până în picioare şi cred că ar fi surprinsă să afle că cine grăieşte moldoveneşte nu este român”, a spus ambasadorul României la Chişinău.

Totodată, oficialul a spus că în Moldova antiromânismul aduce publicitate, voturi şi se poate trăi ca om politic din substanţa toxică a antiromânismului. Totuşi, acesta a ţinut să menţioneze că România este răbdătoare şi înţelegătoare, însă dacă Moldova îşi doreşte raporturi în continuare bune cu România, şi crede că este în interesul propriu să aibă relaţii bune cu România, atunci ar trebui să rezolve această problemă, şi să nu aştepte ca timpul şi numai timpul să rezolve moştenirea supărătoare a Uniunii Sovietice.

Dezbaterea „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, este a 30-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizat de IPN, în parteneriat cu Radio Moldova şi susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.