Ceea ce Republica Moldova primeşte de la Uniunea Europeană are o logică a integrării. Dacă va implementa toate cerinţele înaintate de UE, Moldova se apropie de statutul de candidat şi, ulterior, de ţară-membră a Uniunii. Declaraţii în acest sens a făcut ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, în cadrul discuţiei publice cu tema „Relaţiile moldo-române: evoluţii, aşteptări, măsurători ale calităţii”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
În opinia ambasadorului, povara perspectivelor europene ale Republicii Moldova stă pe umerii Moldovei, dar nu ale UE. Potrivit lui, UE nu are actualmente prioritatea absolută de a se extinde, dar de a se concolida. „Trebuie să vorbim despre statutul Republicii Moldova – ea face parte, ca partener, din politica de vecinătate şi este obiectul Parteneriatului Estic. Obiectivul Parteneriatului Estic este „integrare economică şi asocierea politică. Ceea ce înseamnă o sincronizare cât mai deplină cu politicile Uniunii Europene, dar nu o asumare deplină a lor”, a declarat ambasadorul.
Potrivit ambasadorului, Uniunea Europeană este cel mai prestigios club politic, economic şi social din lume. „E bine ca Republica Moldova să fie în „anticamera” acestui club şi nu în stradă. Această poziţie este onorantă pentru Moldova şi i-a adus beneficii. Republica Moldova, dacă utilizează instrumentele din Parteneriatul Estic, din politica de vecinătate, se europenizează şi devine din ce în ce mai compatibilă cu valorile economice, politice, sociale ale UE şi din ce în ce mai aproape de statutul de ţară-candidat şi, la limită, de ţară membră”, a declarat ambasadorul.
Marius Lazurca a adus exemplul Croaţiei care, înainte de a deveni membrul al UE, a luat decizia de a se comporta „ca şi cum ar fi”. „Şi Republica Moldova trebuie să se comporte ca şi cum ar fi membră a UE şi aceasta ar pune-o într-o situaţie mai bună decât dacă şi-ar asuma poziţia de „ca şi cum nu”.
Discuţia de vineri, 29 aprilie este ediţia LIII-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
