În sistemul economic şi financiar al Republicii Moldova este nevoie de ordine, de realizarea căreia a fost condiţionat asistenţa acordată de România. În acelaşi timp, condiţiile înaintate de România sunt un model preluat de către Uniunea Europeană după formula „reforme contra susţinere”. Declaraţii în acest sens a făcut ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, în cadrul discuţiei publice cu tema „Relaţiile moldo-române: evoluţii, aşteptări, măsurători ale calităţii”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
Ambasadorul a menţionat că în contextul acordării împrumutului românesc de 150 milioane de euro, au fost formulaţi termeni de referinţă care ar crea în Republica Moldova un soclu de stabilitate şi de reforme care ar face ca fondurile din România să fie utilizate în folosul cetăţenilor Republicii Moldova. „Gândindu-ne la ceea ce cetăţenii îşi doresc, am încercat să definim care este contextul în care aceşti bani să fie utili. E nevoie de ordine în sistemul bancar, aceasta înseamnă că nu doar găurile să fie acoperite, dar ca acest sistem să genereze profituri, alimentând ciclul economic. Atunci este un sistem sănătos”, a declarat Marius Lazurca.
În opinia lui, din acest motiv a fost nevoie să se facă o analiză a stării sistemului
bancar a Republica Moldova. „Ne interesează ca sistemul bancar să opereze ca un sistem bancar care să alimenteze economia, dar nu Ministerul Finanţelor”, a notat ambasadorul.
Totodată, ambasadorul a afirmat România are un dialog foarte strâns cu autorităţile Republicii Moldova nu doar cu privire la împrumut, dar la o gamă largă de subiecte. „În legătură cu acest împrumut, premierul Dacian Cioloş a expediat o scrisoare premierului Pavel Filip, prin care România îşi prezenta poziţia. Ceea ce noi ne-am dorit, a fost ca aceste fonduri, care provin din bugetul de stat al României, să ajute cu adevărat Republica Moldova, să-i crească capacitatea de a se stabiliza economic”, a declarat Marius Lazurca.
Potrivit lui, scrisoarea premierului român a fost modelul noului tip de relaţii pe care Uniunea Europeană şi-l doreşte cu Republica Moldova. „Nu este o întâmplare că scrisoarea lui Dacian Cioloş se aseamănă cu cerinţele UE”, a afirmat ambasadorul.
Dezbaterea de vineri, 29 aprilie este ediţia LIII-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
