Nostalgia față de Uniunea Sovietică este actualmente la un nivel mai scăzut în Ucraina, comparativ Republica Moldova sau cu Republica Belarus, spune Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, în cadrul dezbaterii publice cu tema „De ce a apărut și cum a funcționat URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?”, organizată de IPN.
Potrivit lui, acest lucru poate fi explicat prin invazia Rusiei în Ucraina și consecințele acesteia.
„În Ucraina, acest procent al nostalgicilor este mai mic decât în Republica Moldova sau Belarus, urmare a acțiunilor întreprinse de autoritățile de la Kiev după acțiunile Rusiei din 2016. Principalul promotor al ideilor nostalgice este un stat agresor. În Ucraina este un război, iar acum acest proces de decomunizare este completat cu un alt proces - de derusificare. Republica Moldova este abia la început de drum. Unul din primii pași fiind suspendarea licențelor posturilor propagandistice, proces făcut de Ucraina acum câțiva ani”, a declarat Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, lector universitar, doctor asociat la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Marin Gherman crede că Vladimir Putin a atacat Ucraina în luna februarie, fiind convins că centenarul URSS îl va celebra la Chișinău și Kiev.
„Probabil, Putin visa să sărbătorească centenarul URSS la Moscova, Chișinău și Kiev. Sunt convins că asta s-a dorit, dar din fericire acest lucru nu s-a întâmplat. Extinderea URSS era posibilă din punct de vedere juridic, juridic și politic prin formula propusă de Lenin, cu republici independente, cu posibilitatea alipirii acestora la URSS, iar această construcție statală să se extindă”, menționează Gherman.
Expertul explică de ce Rusia încearcă prin metode propagandistice să creeze o imagine pozitivă despre URSS.
„URSS reprezenta o construcție geopolitică, o religie îndrăgostită de propriul crez, dar care interzicea poporului să folosească aceste noțiuni. Geopolitica era condamnată în URSS, dar în același timp regimul comunism o folosea pe larg pentru a împărți și controla spațiile din jurul său”, spune Gherman.
El menționează că în perioada Uniunii Sovietice, statul era totul pentru cetățean. Și religie, și familie, și prietenie.
„Din punct de vedere al intereselor partidelor, legătura dintre stat și cetățean, pe verticală, era mai importantă decât relația dintre mamă și fiu. Dacă vorbim despre economie, este același lucru. Statul monitoriza cine, ce și cui vinde, asta înseamnă un totalitarism care a generat multe nemulțumiri. Acest sistem s-a dovedit a fi falimentar și depășit în fazele problematice ale dezvoltării URSS, fiind atestate disproporții foarte mari în structura economică și socială. O perioadă de timp, planificarea vieții economice, sociale și structurarea geografică i-a permis URSS să se mențină, să se dezvolte, să depășească cu succes o sumedenie de probleme, care trebuiau să fie rezolvate prin alte metode, dacă vorbeam de un regim democratic”, a adăugat el.
Dezbaterea publică cu tema „De ce a apărut și cum a funcționat URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?”, a fost realizată în cadrul ciclului „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.