Dezmembrarea Uniunii Sovietice a creat posibilitatea consolidării democratice a instituțiilor, dar a rupt legăturile culturale dintre Republica Moldova și Ucraina. Declarația aparține directorului Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Golgota Limbii Române”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui, legăturile culturale dintre cele două state s-au rupt odată cu destrămarea URSS, deși o mare parte din elita culturală de la Cernăuți a crescut în perioada sovietică în instituțiile de învățământ din Chișinău și din alte orașe ale actualului stat, Republicii Moldova.
Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, a explicat că o mare parte din cetățenii Ucrainei de astăzi au fost cetățeni ai diferitelor entități statale de-a lungul istoriei, însă s-au identificat întotdeauna ca fiind români. Potrivit lui Marin Gherman, pentru românii din Ucraina de astăzi identitatea lingvistică și etnică este mai puternică decât cetățenia.
„În Uniunea Sovietică și în Estul Europei identitatea lingvistică și etnică a fost mult mai importantă pe parcursul ultimilor 300 de ani, spre deosebire de Vestul Europei unde a existat o legătură de cetățenie. La noi, dimpotrivă, ceea ce ne făcea deosebiți față de ceilalți, era limba și identitatea. Au tot venit imperii peste noi, rus, austriac, sovietic, ne-au tot dat cetățenii. S-au schimbat state, frontiere, dar sunt sute de exemple de oameni care n-au ieșit din satul lor niciodată, dar au vorbit aceeași limbă și au fost cetățeni la vreo 5-6 țări. Sunt exemple în Nordul Bucovinei de oameni care s-au născut în Imperiul Austriac, au copilărit și au învățat în perioada României Mari, au lucrat și au ieșit la pensie în URSS și au murit cetățeni ai Ucrainei, dar n-au ieșit din satul lor niciodată”, a spus directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman.
Marin Gherman a mai explicat că perioada destrămării Uniunii Sovietice a fost șansa istorică pentru multe state de consolidare a identității naționale, de reformare a sistemului politic și demararea unor reforme care au oferit cetățenilor democrație și libertate.
„Ne-am bucurat de perioada gorbaciovistă care ne-a oferit o șansă geopolitică. Dar dacă până acum eram rupți între două țări, acum suntem rupți între trei țări. Iar acest lucru din perspectivă lingvistică nu a creat cele mai bune situații. În anii 90, când se discuta despre Independența Republicii Moldova, unii dintre liderii comunității românești din Cernăuți, își doreau să obțină cetățenia Republicii Moldova. Legătura culturală cu Chișinăul era foarte importantă pentru păstrarea culturii și identității naționale la Cernăuți. Trebuie să conștientizăm că în cele mai grele timpuri avem nevoie de lideri și de elite. Oamenii cu verticalitate, care au avut viziunea necesară, au făcut istorie. Au fost oameni care i-au condus pe ceilalți și au creat o icoană identitară după care oamenii au mers. Imperiile de ieri și de azi, inamicii libertății și democrației, vor ținti în continuare în liderii de opinie și vor face tot posibilul ca aceste elite naționale să nu apară”, a mai spus Marin Gherman.
În același timp, potrivit lui, destrămarea URSS și transformarea Republicii Moldova și Ucrainei în state independente au fost procese care au dus la ruperea legăturile culturale dintre Chișinău și Cernăuți.
„Anii 80 nu au fost doar anii unei redeșteptări, ci chiar anii când părea că orice succes democratic este posibil. Colegii mei mai în vârstă de la Cernăuți spun că cele mai bune alegeri din punct de vedere democratic s-au produs anume în perioada dezghețului. Concluzia mea este că e mai ușor să obții o victorie asupra tiraniei, dar e mult mai greu să menții controlul democratic asupra proceselor politice. Anii 90 au fost și perioada unor șanse ratate. Nu toți am obținut ceea ce am vrut. Pentru vorbitorii de limbă română care s-au trezit în cadrul a două state, apărute după ruinarea URSS, mă refer la Republica Moldova și Ucraina, pe de o parte, au apărut șansele democratice de consolidare a instituțiilor, pe de altă parte, s-au produs unele rupturi. La Cernăuți, mai ales cadrele didactice îmi povestesc că regretă că nu mai există legături cu cadrele didactice de la Chișinău. O mare parte din elita culturală de la Cernăuți a fost crescută în perioada sovietică la Chișinău. Crearea a două state, pe ruinele Uniunii Sovietice, au rupt legăturile culturale”, a punctat Marin Gherman.
Dezbaterea publică „Golgota Limbii Române” este a 314-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
