Fenomenul strămutării forțate a copiilor ucraineni reprezintă o formă de genocid, întrucât se dorește distrugerea identității poporului ucrainean. Opinia aparține directoarei Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, Mariana Ianachevici, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit Marianei Ianachevici, copii trebuie protejați în contextul acțiunilor militare care au loc în Ucraina, însă nici într-un caz prin schimbarea numelui, limbii, culturii și identității lor.
Potrivit datelor oficiale, oferite de autoritățile de la Kiev, numărul cazurilor documentate de strămutare forțată a copiilor ucraineni este de peste 9000. De la începutul războiului, peste 1000 de copii ucraineni au fost readuși din Rusia și reintegrați în societatea ucraineană. Directoarea Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, Mariana Ianachevici, spune că în cazul strămutării copiilor, cu scopul protejării lor, așa cum își explică Rusia comportamentul său, nu poate fi admisă schimbarea identității.
„Din ceea ce se cunoaște, știm că Rusia schimbă numele copiilor ucraineni, le schimbă identitatea și limba. Acest lucru din start nu poate fi calificat ca un ajutor acordat copilului. Toate acțiunile care vizează copiii trebuie să fie orientate spre interesul copilului. Nu poate fi admisă schimbarea identității copilului, pentru că în acest mod înțelegem că Ucraina rămâne fără copii, iar copiii sunt viitorul fiecărei țări. Ambele părți trebuie să respecte interesele copiilor, dar nu reieșind din interese politice, ci reieșind din drepturile fundamentale ale fiecărui copil”, a spus Mariana Ianachevici.
Potrivit Marianei Ianachevici, Rusia folosește fenomenul deportării sau strămutării forțate a copiilor ucraineni pentru a distruge identitatea acestui popor. Potrivit expertei, strămutarea forțată a copiilor nu poate fi considerată un ajutor dacă se insistă pe schimbarea identității, culturii și limbii.
„Fenomenul strămutării forțate este analizat în contextul fenomenului genocidului, fiind o partea componentă a acestuia, pentru că scopul este distrugerea identității naționale și culturii. Sunt cazuri când copiii din teritoriile ocupate au participat la diverse programe specializate pe activități militare și patriotice scopul cărora este de a învăța o nouă limbă, ca acești copii să-și schimbe identitatea și cultura. Aceste lucruri duc la distrugerea națiunii. Acești copii vor deveni adulți care vor participa la vot. Dacă acești copii sunt învățați să lupte, ei vor deveni adulți care vor utiliza forța fizică la soluționarea oricărei probleme. Strămutarea forțată nu poate fi considerată un sprijin acordat copilului. Este normal ca acești copii să fie protejați într-un spațiu unde au loc lupte, zboară drone, dar acest lucru nu trebuie să se întâmple în detrimentul culturii, limbii și identității lor”, a mai spus Mariana Ianachevici.
Mariana Ianachevici a explicat că de la începutul războiului din Ucraina, Republica Moldova a gestionat eficient criza refugiaților. Mii de copii ucraineni care au venit neînsoțiți în Republica Moldova sau au fost separați de părinți beneficiază de servicii sociale.
„Republica Moldova ajută mult cetățenii ucraineni. Sistemul de protecție a copiilor în Republica Moldova a reacționat bine la valul de refugiați ucraineni. Reprezentanții asistenței sociale au lucrat zi și noapte la graniță, împreună cu Poliția de Frontieră, pentru a ajuta copiii ucraineni care intrau în Republica Moldova fără a fi însoțiți de părinți sau fiind însoțiți de adulți care nu erau reprezentanții lor oficiali. S-a făcut tot posibilul ca acești copii să fie ajutați, să fie evitată orice formă de violență sau traficul de copii”, a punctat Mariana Ianachevici.
Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
