Alianţa pentru Integrarea Europeană (AIE) urmează să adopte o poziţie comună în ceea ce priveşte modificarea Constituţiei pe parcursul lunii februarie, după ce va consulta şi opiniile experţilor europeni în acest sens, a anunţat vineri, 29 ianuarie, preşedintele Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu. Liderul democrat a declarat într-o conferinţă de presă că este necesară identificarea unei soluţii optimale, care să fie în perfectă concordanţă cu principiul supremaţiei legii, dar şi cu normele europene. În urma consultării experţilor de la Comisia de la Veneţia, care urmează să efectueze o vizită în R. Moldova, la începutul lunii februarie, vor avea loc discuţii în cadrul AIE şi va fi adoptată o decizie solidară. După aceasta, vor avea loc discuţii şi cu reprezentanţii Partidului Comuniştilor. Lupu a optat pentru aceea ca modificarea Constituţiei să se desfăşoare în parlament, pentru a nu ajunge la un referendum, care necesită cheltuirea a circa 40-50 milioane de lei din bugetul de stat. PDM a invitat şi un expert din Germania, Dieter Schimanke, pentru a-şi expune poziţia în această privinţă. Expertul a declarat că actualele prevederi constituţionale sunt destul de bune şi nu necesită a fi schimbate, cu excepţia articolului ce ţine de procedura de alegere a preşedintelui. Schimanker a opinat că este necesar ca în primul tur, preşedintele să fie ales cu majoritatea simplă, iar în caz de nereuşită să fie redus pragul. În ceea ce priveşte alte modificări ale Constituţiei, expertul a declarat că acestea trebuie studiate cu grijă, trebuie discutate în cadrul partidelor şi societăţii, şi doar după 2-3 ani să se recurgă la o modificare a Constituţiei, dacă va fi necesar. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat la finele an anului trecut un decret privind crearea unei comisiei de elaborare a modificărilor constituţionale. Experţii comisiei au propus modificări la 69 de articole din Constituţie, care însă urmează să fie sintetizate. Modificarea Constituţiei este propusă după ce, în 2009, două parlamente nu au reuşit să aleagă un preşedinte al ţării, pentru care sunt necesare voturile a cel puţin 61 din 101 de deputaţi.