Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova se ocupă actualmente de protecția socială a refugiaților la fel cum se ocupă de propriii cetățeni. „Suntem implicați în aceste procese 20 de ore din 24, dar sperăm să revenim la normal”, a menționat Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale, în cadrul dezbaterii publice la IPN pe tema: „Refugiații: examen ucrainean pentru reziliența societății moldovenești”.
Oficialul a explicat că Ministerul trebuie să revină la ceea ce trebuie să facă – politici pentru proprii cetățeni, pentru stat. Gestionarea crizei umanitare este de competența organizațiilor internaționale, care au mecanisme în acest sens. Criza refugiaților „va fi gestionată din ce în ce mai mult nu de stat, nu de voluntari, ci de organizațiile internaționale, care au venit aici cu echipe de experți, cu resurse și care preiau, încetul cu încetul, gestionarea acestei crize”, a declarat Marcel Spatari.
Crizele de refugiați din toată lumea sunt gestionate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (ICNUR) și de alte agenții ale Națiunilor Unite, care au fonduri de miliarde de dolari și care vor utiliza aceste fonduri pentru a asigura integrarea refugiaților în Republica Moldova. „Ne-am implicat foarte mult – eu, colegii și voluntarii – în primele două săptămâni, pentru că a trebuit să reacționăm și să creăm regulamentul, mecanismele de finanțare, aprovizionarea centrelor cu bunuri, cu paturi, saltele, perne, cu tot ce trebuie. Dar încetul cu încetul schimbăm starea lucrurilor. Chiar acum secretarul de stat discută cu reprezentantul ICNUR pentru a stabili toate activitățile necesare. Vor fi create echipe din angajați special pentru asta”, a precizat Marcel Spatari.
Republica Moldova nu are angajați permanenți care să stea și să aștepte 100 000 de refugiați. „Când apare problema, atunci se creează capacitatea. Pentru că este o problemă extraordinară și capacitatea asta este în proces de creare, și va fi finanțată din surse externe”, a remarcat ministrul. Conform estimărilor, deja s-au cheltuit cel puțin în jur de 10 milioane de lei din bugetul Republicii Moldova. „Din fericire, avem donații care ne permit să acoperim aceste cheltuieli. Mă refer la donații din partea altor țări. Lituania a donat 15 milioane de lei. Cetățenii Republicii Moldova au donat 12 milioane de lei. Din punct de vedere bugetar, impactul este gestionabil, dar dacă problema este pe termen lung, și așa se anunță, atunci trebuie să fim atenți și să absorbim toată susținerea organizațiilor internaționale”, a remarcat Marcel Spatari.
Potrivit lui, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a luat mai multe măsuri pentru a suplimenta efectivele Ministerului Afacerilor Interne delegate pe teren și pentru a remunera corespunzător orele suplimentare ale persoanelor implicate. „La toate centrele de plasament au fost delegați carabinieri și polițiști pentru a asigura ordinea publică”, a menționat Marcel Spatari.
Cu referire la unele informații privitoare la cazuri de delapidări de fonduri destinate gestionării crizei refugiaților, Marcel Spatari a specificat că „La CSE s-au luat anumite măsuri, s-au emis dispoziții pentru sistemul judecătoresc. Problemele corupției și delapidărilor sunt în vizor. Colegii de la Ministerul Justiției au înaintat un șir lung de propuneri pentru CSE și l-am votat”.
Dezbaterea publică la tema: „Refugiații: examen ucrainean pentru reziliența societății moldovenești”, organizată de IPN, a fost ediția a 227-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.