Institutul Național de Informații și Securitate „Bogdan, Întemeietorul Moldovei” din cadrul Serviciului de Informații și Securitate consideră că este inadmisibil ca un serviciu de securitate să-și exercite atribuțiile, și anume să cunoască, să prevină, să contracareze, să investigheze, să blocheze, fără a avea instrumente și mijloace legale adecvate, strict în raport cu sarcinile trasate. Astfel, neavând „mandat de securitate”, posibilitățile tehnice nu pot fi folosite la instrumentarea cazurilor specifice relevante ce afectează securitatea națională.
„Mandatul de securitate reprezintă un cadru legal, un echilibru între ceea ce „se cere” de la Serviciul de Informații și Securitate și ceea ce i „se oferă” în lipsa mijloacelor legale de acțiune, care sunt grav afectate, astfel încât societatea să aprecieze efortul operațional depus de un serviciu special pentru protejarea securității naționale atât a țării, cât și a cetățenilor”. Afirmăm, că mandatul de securitate nu poate fi catalogat ca o armă necontrolată în mâinile Serviciului de Informații și Securitate, dar un scut menit să protejeze securitatea națională, mai mult ca atât, acesta va putea fi supus controlului parlamentar și celui judiciar”, se arată într-un comunicat de presă al INIS, citat de IPN.
Potrivit INIS, în iulie 2014, Parlamentul Republicii Moldova a discutat în primă lectură Proiectul de Lege privind atribuirea mandatului de securitate pentru SIS, elaborat de experții Ministerului Justiției, în comun cu Direcția Drepturile Omului (DDO) din cadrul Direcției Generale Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei. Acesta era menit pentru a îmbunătăți cadrul juridic național de protecție a „securității statului” și de combatere a extremismului. Proiectul de lege are drept scop stabilirea unei proceduri care să-i permită Serviciului de Informații și Securitate să desfășoare activități speciale de investigații în afara cadrului penal, prin „mandat de securitate”, justificat de un procuror și emis de un judecător, având acces explicit la secretul de stat. Aceste amendamente la legi vin să creeze condițiile necesare Serviciului de Informații și Securitate pentru a-și putea realiza obiectivele trasate și anume asigurarea securității statului.
În cadrul unei conferințe la acest subiect organizate de INIS, în jur de 50 de experți au afirmat că majoritatea țărilor europene au atribuit în activitatea propriilor organe de securitate națională, mandatul de securitate, adică posibilitatea efectuării acțiunilor specifice de culegere a informației doar în baza unei autorizări pe o perioadă mai îndelungată de timp. „Prin analiza legislației la acest capitol a mai multor state, precum și din practica existentă, se constată eficiența mandatului de securitate, acțiuni autorizate întreprinse în detrimentul unor drepturi și libertăți ale cetățenilor, dar care au ca scop primordial asigurarea securității naționale, unul din cel mai important element al statalității și siguranței omenirii”, se arată în comunicat.
Potrivit INIS, conștientizarea importanței și rolului mandatului de securitate oferit unui serviciu special de securitate intervine prin analiza pericolelor ascunse, care pot surveni în utilizarea abuzivă a internetului, mass-mediei de către grupurile criminale sau teroriste. De asemenea, în majoritatea cazurilor, modul în care lucrează serviciile speciale este necesar să rămână „secret”, mai cu seamă atunci când printre potențialii suspecți se numără și serviciile de securitate ale altor state, grupurile criminale sau teroriste care sunt gata oricând să folosească orice vulnerabilitate.
În prezent, în Republica Moldova cele mai eficiente măsuri speciale de investigații pot fi desfășurate doar în cadrul unui dosar penal și doar atunci când a fost deja săvârșită infracțiunea. Scopul activității Serviciului de Informații și Securitate este, însă, în primul rând, prevenirea faptelor ce pot prejudicia securitatea statului, anticiparea și contracararea acestora prin măsuri non-penale. Mai mult, Serviciul de Informații și Securitate nu dispune de organe de urmărire penală și nu are competența de a iniția dosare penale.
