La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandat de arestare pe numele președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Cele câteva zile care au trecut de atunci, au demonstrat că este vorba despre un eveniment cu mare potențial de a schimba starea de lucruri atât în cazul războiului de agresiune, purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cât și în cazul celor două țări beligerante luate aparte, atât în regiunea în care se află Republica Moldova, cât și pe continentul european în ansamblu. Despre esența evenimentului produs, precum și efectele pe care le poate avea acesta pe cele câteva dimensiuni au discutat participanții la dezbaterea publică „Mandat de arestare pentru Putin: efecte pentru Rusia, Ucraina, Moldova și Europa”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, Curtea Penală Internațională este o instanță de justiție internațională permanentă, cu sediul la Haga, în Olanda. Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). Acest statut a fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002.
„Competența Curții Penale Internaționale se limitează la cele mai grave crime, precum crimele de genocid, crimele împotriva umanității, crimele de război și crimele de agresiune. Infracțiunile respective nu au termen de prescripție și acest lucru este foarte important. Este de remarcat: CPI are competență asupra persoanelor fizice, nu asupra statelor. Respectiv, instanța poate investiga și urmări penal persoanele pentru cele patru crime menționate numai în situațiile în care statele sunt incapabile sau se opun premeditat să facă acest lucru”, a notat Igor Boțan.
Astfel, potrivit expertului, competența CPI este complementară competențelor instanțelor interne și se aplică asupra infracțiunilor menționate, doar dacă acestea sunt săvârșite pe teritoriul unui stat parte sau dacă sunt săvârșite de un cetățean al unui stat parte a Statutului de la Roma. „Totuși, există excepții prevăzute în Statutul de la Roma, care a oferit Ucrainei posibilitatea să se adreseze acestei instanțe și nu doar Ucrainei, dar și pentru 39 de state care au semnat și ratificat acest Statut de la Roma. Așa că procesul care a pornit este unul absolut legal și legitim”, a mai spus Igor Boțan.
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a menționat că mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin se referă la cazurile legate de răpire și deportare a copiilor ucraineni din zona de ocupație de către Federația Rusă în perioada războiului împotriva Ucrainei.
„Crimele sunt enorme. Dovezile colectate de către Procuratura Generală a Ucrainei sunt foarte multe. Avem dosare legate de 16 mii de copii furați de la părinții lor. Sunt dosare care au fost depuse la Curtea Internațională de la Haga de către Procuratura Generală a Ucrainei, iar în baza lor a urmat decizia”, susține ambasadorul.
Potrivit oficialului, acest mandat este despre răpirea și deportarea copiilor, dar nu este doar despre asta. Or, cazul deportării copiilor a fost mai ușor de dovedit și dovezile sunt suficiente pentru asemenea decizii. În opinia sa, trebuie să fie emise mai multe mandate de arestare. Și în atenția Curții Internaționale rămân și alte crime și atrocități comise.
Dezbaterea la tema „Mandat de arestare pentru Putin: efecte pentru Rusia, Ucraina, Moldova și Europa”, este ediția a 278-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
