Mamele şi rudele victimelor torturii şi tratamentelor inumane fac apel către autorităţi să curme fenomenul pe ambele maluri ale Nistrului şi să tragă la răspundere persoanele vinovate, transmite Info-Prim Neo. „Am încercat să-mi ţin copilul acasă pe 7 aprilie 2009, dar, fiind un copil care a crezut că locuieşte într-un stat de drept, unul democratic, a plecat în centrul Chişinăului să vadă ce se întâmplă acolo. Venea spre casă când, pe neaşteptate, a fost luat de poliţişti, dus la comisariat şi torturat, pus să spună ceea ce doreau ei. Copilul meu a înţeles că statul în care trăieşte nu este liber şi nu îi asigură democraţia atunci când s-a îmbolnăvit după tortura la care a fost supus”, a menţionat, joi, la o conferinţă de presă Ana Bătrâncea, mama unui tânăr. „Am bătut la atâtea uşi, am mers pe atâtea drumuri şi toate au fost fără de rost. Organele constituţionale sunt datoare să ne garanteze respectarea drepturilor noastre. Dacă nu au fost capabili să ne garanteze aceste drepturi, lasă să fie capabili să ne apere acum copii, care sunt supuşi torturii”, a declarat Stela Surchicean, mama lui Ilie Cazac, condamnat de autoproclamatele autorităţi transnistrene la 14 ani de închisoare pentru trădare de stat şi spionaj în favoarea Republicii Moldova. Rudele victimelor torturii şi tratamentelor inumane din regiunea transnistreană solicită crearea unui grup de profesionişti – procurori, avocaţi, experţi, judecători, care ar avea acces la dosare, precum şi dreptul să prezinte rapoarte care să fie acceptate de toate instanţele. Membrii grupului ar trebui să includă şi reprezentanţi din ţările participante la formatul de negocieri „5+2”, precum şi societatea civilă. O altă solicitare este să fie create condiţii de acces în închisori, iar membrii organizaţiilor societăţii civile să monitorizeze condiţiile de detenţie şi respectarea drepturilor omului. Instituirea examenului medical obligatoriu pentru toţi deţinuţii este încă o cerinţă a mamelor victimelor torturii din regiunea transnistreană. De asemenea, acestea pledează pentru ca izolatoarele de detenţie preventivă să fie scoase de sub jurisdicţia miliţiei, iar interogatoriul să fie efectuat doar în prezenţa avocaţilor. Orice detenţie cu o durată mai mare de 24 de ore şi condamnările emise de către instanţele judecătoreşti ale autoproclamatei republici nistrene să poată fi contestate la orice tribunal din oricare ţară care participă la formatul de negocieri 5+2. Ludmila Popovici, directorul Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, a declarat în context că fenomenul torturii trebuie să fie abordat de toate instanţele de drept. Instituţiile responsabile ar trebui nu doar să se autosesizeze, dar şi să conlucreze între ele pentru a preîntâmpina cazurile de tortură. Ziua Internaţională a ONU pentru Susţinerea Victimelor Torturii este marcată pe 26 iunie.