Din istoria ultimilor ani, se observă că autoritățile în an electoral majorează destul de semnificativ salariile, pensiile, indemnizațiile, iar în anii de după alegeri, până la următorul ciclu electoral, acestea sunt majorate puțin sau chiar deloc, cu scopul de a readuce bugetul la normal sau a investi în alte direcții. Este comentariul expertului Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Iurie Morcotâlo, pentru postul de radio Europa Liberă, citat de IPN.
Potrivit expertului, majoritatea acestor programe sunt salutate pentru orientarea lor socială, fiindcă salariile pentru bugetari și pensiile sunt mici, însă necesitatea de a mări alocările vine în contradicție puțin cu capacitățile bugetului. Totuși, cel puțin la începutul anului, dinamica încasărilor la buget este pozitivă, peste așteptări, ceea ce permite autorităților să meargă mai activ la astfel de majorări, care cel mai des sunt electorale.
Iurie Morcotâlo notează că, spre deosebire de anii precedenți și de anii electorali precedenți, autoritățile sunt constrânse în acest an prin Legea finanțelor publice, nu pot mări deficitul bugetar din 2018 mai mult de 2,5% din Produsul Intern Brut, cu excepția proiectelor finanțate din asistențe externe.
În opinia lui Iurie Morcotâlo, dinamica pozitivă a încasărilor la buget înregistrată de la începutul anului vine din două direcții: creșterea economică de aproape 4% în primul trimestru și presiunile pe economia informală pentru a majora impozitele la buget. Expertul menționează că un minus pentru economia moldovenească este înghețarea asistenței financiare externe din partea UE, pentru că acești bani trebuiau să meargă în diferite proiecte de infrastructură, ceea ce contribuia la creșterea economică.
