„Beneficiul ar consta în punerea tuturor problemelor social-economice pe seama impactului războiului din Ucraina. Evident, este o exagerare. Adevărul este că pentru a deveni beneficiar al așa-zisei operațiuni speciale, guvernarea PAS ar trebui să facă un singur lucru – să anihileze prin metode legale coloana a 5-a din Republica Moldova, care s-a manifestat plenar…”
---

Incertitudinea și efectele acesteia

După o lună de la invazia rusească în Ucraina am trecut cu toții peste faza de șoc și ne-am obișnuit că în țara vecină e război. Rezumatele zilnice se referă la operațiunile militare, victimele umane, numărul de refugiați etc. Mașina propagandistă a agresorului se sufocă repetând tezele justificative ale invaziei. Împotmolirea armatei Rusiei în lupte poziționale a diminuat temerile că următoare victimă a agresiunii va deveni Republica Moldova, deși riscul că partenerul strategic se va aventura să-și extindă efortul eliberator de demilitarizare și denazificare nu poate fi subestimat.

În astfel de circumstanțe, situația din regiune poate fi caracterizată cu un singur cuvânt – incertitudine. Această stare de incertitudine face ca guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) să acționeze din inerție, aliniindu-se pur și simplu eforturilor partenerilor externi pentru a face față efectelor războiului, cerându-le suport financiar pentru aceasta. Prudența guvernanților în luări de atitudini trece uneori peste limitele bunului simț. Asta se face pentru a evita provocarea nemulțumirii partenerului strategic. Scopul urmărit de guvernarea PAS este să nu admită răspândirea stării de panică în societate și să pună toate dificultățile cu care se confruntă cetățenii pe seama destabilizării situației economice și de securitate din regiune. Deocamdată, acest lucru pare a fi suficient pentru menținerea un anumit grad de stabilitate internă.

Pentru partidele politice de opoziție incertitudinea creează oportunități nesperate de a se manifesta prin: aprecierea adecvată a stării de fapt și numirea exactă a lucrurilor; propunerea și promovarea acțiunilor concrete pentru a face față provocărilor la adresa multiplelor aspecte ale securității statului; proiectarea perspectivelor realiste pentru viitorul imediat și mai îndepărtat etc. Nimic dintre acestea nu se întâmplă, partidele de opoziție preferând, cu mici excepții, să se limiteze la declarații neutre. Nimeni nu știe cu ce se va termina războiul din Ucraina, de aceea, nimeni nu dorește să riște prin manifestarea atitudinilor tranșante. Nu e un reproș, e doar o constatare a adevărului proverbial – După Juan și sombrero. Deși trebuie să recunoaștem că liderii unor partide pro-europene de opoziție au cu ce contribui la orientarea și menținerea politicilor PAS într-o albie a decenței.

Prevalarea strategiei vițelului blând

Actualmente, când Ucraina își apără suveranitatea și independența în față invaziei rusești, înțelegem mult mai bine ce valoare au acestea, dacă pentru ele se luptă dârz cu arma în mână. Pentru Republica Moldova suveranitatea și independența, așa trunchiate cum le cunoaștem, rămân daruri circumstanțiale și puțin meritate. De fapt, partidele politice moldovenești se eschivează să facă uz măcar de caracterul prezumat provizoriu al independenței și suveranității Republicii Moldova.

Astfel, multiplele partide unioniste și liderii acestora, care în recentele campanii electorale au lansat tot felul de scenarii pentru o eventuală unire, în circumstanțe critice se comportă extrem de timid. Tot elanul lor patriotic se rezumă la comemorarea aniversărilor actelor de unire din secolele XIX și XX, când unirile s-au realizat în condiții similare, de incertitudine și de război. Se dovedește că una e să faci politică unionistă în condiții confortabile și e cu totul altceva să-ți asumi decizii riscante pentru realizarea unor idealuri declarate. Atâta timp cât nu se știe cine va ieși învingător în războiul ruso-ucrainean, unioniștii preferă să fie rezonabili. Nu e cea mai rea atitudine, într-adevăr, dacă nu se pricep să-și atingă scopurile, atunci e mai bine cel puțin să nu dăuneze. De fapt, politicieni autentici sunt cei care îți asumă riscuri. Alegătorilor nu le rămâne decât să-și facă concluzii despre capacitățile strategice ale unioniștilor și să-i trateze pe potrivă la următoarele competiții electorale, așa cum au făcut-o și anterior.

Pe de altă parte, partidele politice de stânga și rusofile se manifestă și ele printr-un comportament extrem de precaut. Acestea substituie atitudinea tranșantă față de război cu fraze generale, ambalate în formule sofisticate. Singurul lucru pe care-l promovează cu insistență partidele rusofile se referă la necesitatea consolidării neutralității permanente a Republicii Moldova, consacrate fără putință de tăgadă în Constituția țării. Și care este valoare adăugată a acestui demers pro-neutralitate? Evident, camuflarea banală a susținerii agresiunii rusești. În acest scop, se încercă extinderea așa-zisei neutralități dincolo de sfera pur militară, pentru a nu permite nici măcar atitudini tranșante față de agresor și victima agresiunii. Chiar dacă aceștia sunt identificați fără putință de tăgadă de Adunarea Generală a ONU. Astfel, avem pe față sublimarea la nivel politic a credoului comuno-socialist – Vițelul blând suge de la două vaci!

Este important să se menționeze că, de fapt, vițelul blând comuno-socialist este unul foarte șmecher, acesta suge de la GAZPROM, câte $700-800 mii lunar, dar vrea să fie perceput drept neutru. In astfel de circumstanțe, în pofida atitudinilor diferite ale autorităților moldovene și cele rusești față de diverse probleme, descoperim în mod paradoxal un domeniu de interes comun – lupta împotriva coloanei a 5-a. În Republica Moldova acesta din urmă iese în prim plan ca păduchele pe frunte. Astfel, câteva partide rusofile minuscule s-au angajat deschis să conteste rolul blocului comuno-socialist. Este vorba despre Partidul Regiunilor, liderul căruia i s-a adresat lui Vladimir Putin în calitate de reprezentat autentic al coloanei a 5-a rusești. Același lucru l-au făcut și liderii Partidului Patrioții Moldovei, care nu se ascund după fraze generale și eufemisme, declarând tranșant că sunt susținători ai agresiunii rusești în Ucraina. De fapt, ei contestă statutul privilegiat al vițeilor blânzi, pledând cauza șoimilor răpitori, revendicând redistribuirea în favoarea lor a fluxurilor financiare ale GAZPROM-ului către blocul comuno-socialist.

Concluzii

Partidele de opoziție din Republica Moldova manifestă o atitudine precaută, șovăitoare, față de războiului ruso-ucrainean și efectelor acestuia. Blocul comuno-socialist din Republica Moldova își camuflează atitudinea de susținere a agresiunii rusești împotriva Ucrainei cu tot felul de formule eufemistice pentru a nu-și trăda calitatea confirmată de coloană a 5-a, conform definiției universale a lui Vladimir Putin. Acest lucru reușește foarte prost, de aceea, comuno-socialiștii își revarsă necazul pe președintele Maia Sandu și guvernarea PAS, identificându-i drept beneficiari principali ai operațiuni speciale a lui Vladimir Putin. Beneficiul ar consta în punerea tuturor problemelor social-economice pe seama impactului războiului din Ucraina. Evident, este o exagerare. Adevărul este că pentru a deveni beneficiar al așa-zisei operațiuni speciale, guvernarea PAS ar trebui să facă un singur lucru – să anihileze prin metode legale coloana a 5-a din Republica Moldova, care s-a manifestat plenar.