Studierea limbii române este importantă. Este, de asemenea, unul dintre fundamentele coeziunii sociale includerea Găgăuziei în viața culturală, socială și politică a țării. Declarația aparține președintei Maia Sandu și a fost făcută la Universitatea de Stat din Comrat. Șefa statului susține că există cerere pentru a învăța limba română, iar educația multilingvă ar putea fi o soluție atât pentru păstrarea limbii găgăuze, cât și pentru însușirea limbii române, transmite IPN.
„Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a dat un exemplu demn de urmat, declarând și demonstrând că vorbește limba română. Este necesar să oferim tuturor locuitorilor din autonomie posibilitatea de a însuși limba română, pentru a deschide mai multe oportunități pentru toți. De la 1 ianuarie 2023, lansăm un program național de învățare a limbii române. Posibil educația multilingvă – predarea diferitelor materii în mai multe limbi în grădinițele și școlile din Găgăuzia – ar putea fi o soluție atât pentru păstrarea limbii găgăuze, cât și pentru însușirea limbii române”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a menționat că limba găgăuză este din ce în ce mai puțin folosită în școli și chiar în vorbirea uzuală. „Limba găgăuză se află pe lista limbilor pe cale de dispariție și nu putem permite ca acest lucru să se întâmple! Trebuie să abordăm această problemă împreună. Sunt necesare eforturi serioase pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile actuale și viitoare. Și astăzi există o astfel de oportunitate, iar autoritățile centrale sunt pe deplin angajate și sprijină această direcție a interacțiunii noastre. Limba găgăuză unică nu poate fi pierdută, cultura găgăuză unică nu poate fi pierdută”, afirmă șefa statului.
Maia Sandu a mai spus că Uniunea Europeană este cel mai mare donator din Găgăuzia. Sprijinul acordat autorităților locale, proiectele de infrastructură, susținerea agriculturii și a dezvoltării locale sunt doar câteva dintre direcțiile de investiții ale UE.
„Înțelegem preocupările legate de ziua de mâine. Și facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne pregăti cât mai bine pentru noile provocări. Situația este dificilă nu doar pentru Găgăuzia. Situația este dificilă și la Chișinău, și la Bălți, și la Basarabeasca, și la Dondușeni. Acum mulți spun că Chișinăul nu a făcut anumite lucruri. Am consultat mulți experți. Vreau să vă vorbesc despre concluzia experților internaționali și mondiali recunoscuți, inclusiv a experților din Găgăuzia însăși. Aceștia au ajuns la concluzia că nicio autonomie din Uniunea Europeană nu are puteri atât de largi ca unitatea teritorială autonomă Gagauz-Yeri din Moldova. În Uniunea Europeană sunt multe entități autonome. Subiecții Federației Ruse, fie că este vorba de republică, teritoriu, regiune autonomă sau raion, nu au aceleași împuterniciri ca Gagauz-Yeri”, a remarcat Maia Sandu, adăugând că acesta este adevărul care trebuie spus deschis. „Și aceasta este o bază solidă pentru a merge mai departe. Da, atribuțiile autonomiei găgăuze trebuie să fie reglementate și puse în acord cu legislația. De aceste atribuții se poate folosi și ar trebui să se folosească. Există un dialog între autoritățile centrale și locale privind delimitarea competențelor care sunt prevăzute în legislație. Desigur, toată lumea ar dori ca această armonizare să avanseze mult mai rapid. Dar aceasta este o problemă tehnică, nu una politică”, a mai spus Maia Sandu.