Mai multe ONG-uri din Moldova fac un apel public către Guvern, Parlament şi liderii partidelor politice de la guvernare să includă pe ordinea de zi a legislativului şi executivului adoptarea proiectelor de Legi cu privire la cota minima de 40% de reprezentare a femeilor şi bărbaţilor în listele de candidaţi. Într-o conferinţă de presă la IPN, reprezentanţii societăţii civile şi-au exprimat îngrijorarea privind tergiversarea nemotivată a adoptării mecanismului cotei minime de reprezentare, cu atât mai mult că termenul limită pentru stabilirea acestei cote este sfârşitul lunii mai.
Directorul executiv al Clubului Politic al Femeilor 50/50, Ecaterina Mardarovici, a spus că potrivit legislaţiei Republicii Moldova înainte cu şase luni de la data desfăşurării alegerilor nu se admit modificări la legislaţia care reglementează procesul electoral. Potrivit unor lideri politici, în acest an alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 30 noiembrie. „Deci, luna mai este termenul în care Parlamentul urmează să adopte proiectul de lege care prevede stabilirea cotei”, a spus Ecaterina Mardarovici.
Potrivit directorului executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, sunt două proiecte care propun stabilirea unei cote de reprezentare a femeilor. Primul proiect este o iniţiativă a unui grup de deputaţi PLDM ( anul 2010), iar cel de-al doilea proiect este propus de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (anul 2013). Deocamdată, doar proiectul deputaţilor a primit aviz din partea Guvernului, aviz pozitiv, însă stă pe rafturile parlamentare.
Directorul Centrului „Casa Mărioarei”, Elena Burcă, a menţionat că anterior au fost desfăşurate câteva întâlniri dintre reprezentanţii societăţii civile, premierul Iurie Leancă şi liderii partidelor politice de la guvernare, care au promis că în scurt timp vor dezbate proiectele, însă nu s-au ţinut de cuvânt. „În Republica Moldova 52% din populaţie o reprezintă femeile şi nu este corect că ele nu pot participa la gestionarea bugetelor, la luarea deciziilor şi aşa mai departe”, a spus reprezentantul ONG-ului.
Preşedintele Fundaţiei Est-Europene, Sorin Mereacre, a subliniat că motivele invocate de către politicieni privind numărul mic ale femeilor în organele de stat sunt participarea pasivă a acestora la viaţa publică. Sorin Merecacre a subliniat că femeile sunt prea responsabile, se ocupă mai mult de familie, de copii, de aceea pentru ca acestea să fie active şi să-şi dorească să participe la viaţa publică, trebuie ca statul să le ofere mai multe oportunităţi şi condiţii. „Femeile trebuie să aibă condiţiile necesare pentru ca să-şi dedice timpul activităţilor publice”, a spus Sorin Mereacre.
Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Sergiu Ostaf, a menţionat că un triplet format din femei de la Guvern sau Parlament devansează cu mult un triplet format din bărbaţi. Potrivit lui, femeile sunt mai profesioniste, i-au decizii corecte, fără tensiuni şi certuri; se opun, când este cazul, unor decizii incorecte. „Calitatea actului de guvernare va fi mult mai ridicat, dacă la luarea deciziilor vor participa mai multe femei”, a spus Sergiu Ostaf.
Secretarul general al Consiliului ONG-urilor, Antoniţa Fonari, a menţionat că partidele de la guvernare au scăzut la capitolul încredere în faţa oamenilor, de aceea la viitoarele alegeri parlamentare partidele ar trebui să vină cu feţe noi. Tot ea a menţionat că femeile sunt mult mai responsabile în ceea ce priveşte promovarea proiectelor sociale, proiectelor care vizează femeile, copiii.
Semnatarii apelului public sunt Clubul Politic al Femeilor 50/50; Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare; Forul Organizaţiilor de Femei din Republica Moldova; Fundaţia Est-Europeană; CReDO; Consiliul Naţional de Participare; Asociaţia „Tineri şi Liberi”; Consiliul ONG-urilor; şi Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte.
Rata actuală de reprezentare a femeilor în Parlamentul Republicii Moldova este de 18,8%, sub media internaţională de reprezentare, care constituie 20%.
