Reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale se arată îngrijoraţi de lipsa transparenţei şi de riscul adoptării în grabă a unei serii de iniţiative legislative cu privire la modificări radicale în sistemul judecătoresc şi Codul de Procedură Civilă, precum şi crearea instanţelor specializate pentru infracţiunile de corupţie. ONG-urile au lansat un apel public prin care cheamă factorii de decizie, în special Guvernul şi Parlamentul, să nu admită abateri de la obiectivele asumate anterior şi să nu promoveze în grabă iniţiative care se pot adeveri periculoase în contextul Republicii Moldova.
Nadejda Hriptievschi, director de program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a declarat marţi, 29 septembrie, la o conferinţă de presă la IPN, că încă în luna mai Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ) a făcut public un set de propuneri de modificări legislative care vizează organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Printre iniţiative se numără reorganizarea Curţii Supreme de Justiţie, astfel încât 17 judecători să fie numiţi din rândul judecătorilor de carieră, iar 16 din mediul academic, al avocaţilor şi al societăţii civile. La fel, este vorba despre divizarea Curţii de Apel în două curţi de apel – pentru municipiul Chişinău şi, respectiv, pentru 19 raioane din centrul şi estul ţării. Expertul consideră că acestea, dar şi alte propuneri de modificări nu sunt justificate.
Referindu-se la reorganizarea CSJ, Nadejda Hriptievschi a menţionat că nu este atât de important de unde vine persoana, dar contează profesionalismul şi voinţa care este la nivelul întregii instituţii. Totodată, CSJ are posibilitatea să implice societatea civilă prin consiliul ştiinţific pe care îl are, are posibilitatea să implice societatea şi la elaborarea hotărârilor explicative, la elaborarea recomandărilor, însă calitatea acestora lasă de dorit şi atunci această modificare nu-şi are rostul. „De ce nu-i promovăm pe cei mai buni judecători, dar venim cu astfel de propuneri? Nu vrem să ajungem la o demotivare în rândul judecătorilor, ba din contra, vrem să-i motivăm pe cei care sunt buni şi dedicaţi”, a notat Nadejda Hriptievschi.
Vadim Vieru, de la Asociaţia Promo-LEX, a comunicat că o altă modificare propusă se referă la achitarea taxei de stat la încheierea procesului de judecată şi societatea civilă nu este de acord cu ea. Potrivit lui, taxa de stat are scopul principal de a preveni impunerea în instanţă a cererilor abuzive şi dacă acestea vor fi scutite de taxă, atunci există riscul ca în instanţă să fie depus un număr extrem de mare de cereri, fapt ce va genera o creştere a volumului de muncă pentru judecători. De asemenea, în opinia sa, perceperea taxei de stat la încheierea procesului, şi nu în debutul acestuia, presupune venituri ratate pentru bugetul statului, care şi aşa este unul auster.
Iulian Groza, coordonator de programe la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, a declarat că în promovarea acestor iniţiative nu au fost respectate în totalitate regulile de transparență decizională. Totodată, în aceste iniţiative nu se regăseşte expertiza oferită la acest capitol de către societatea civilă încă în luna iunie. În opinia sa, unele dintre aceste propuneri vin în contradicţie cu obiectivele Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei şi în loc să fie promovate legile incluse în această strategie şi angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană, se vine cu iniţiative care sunt mai mult de faţadă, iar abordarea este una simptomatică.
Printre semnatarii apelului se numără Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Amnesty International – Moldova, „Promo-LEX”, Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Asociaţia pentru Politică Externă, Institutul de Politici Publice, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” etc.
