Cinci judecători s-au înscris în concursul pentru preşedinţia Curţii Supreme de Justiţie. Printre candidaţi este şi actualul preşedinte, Ion Muruianu, al cărui mandat expiră în martie. Data-limită de înscriere la concurs a fost 15 februarie. Pe ultima sută de metri şi-au depus dosarele judecătorul la CEDO Mihai Poalelungi şi Raisa Botezatu, preşedintele interimar al Colegiului Penal al CSJ. Anterior şi-au depus dosarele judecătorul CSJ, Constantin Gurschi, şi Nicolae Timofti, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, transmite Info-Prim Neo.
[Ion Muruianu] a fost numit preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie în martie 2007. Numele judecătorului este asociat în mare parte cu scandalul de anul trecut de la Adunarea Anuală a Judecătorilor, 13 februarie 2010, când preşedintele CSJ i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi, periculoşi pentru societate”. Pe 4 martie, cu votul a 52 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană, Ion Muruianu a fost demis de Parlament pentru condamnarea Republicii Moldova de către CEDO într-un număr mare de dosare, dar şi pentru folosirea calificativului de „câini turbaţi” la adresa jurnaliştilor. După circa două luni, la 27 aprilie, Curtea Constituţională, sesizată de Partidul Comuniştilor, a declarat neconstituţională decizia Parlamentului, iar Muruianu a fost restabilit. Curtea a constatat că nu a fost respectată procedura de demitere a preşedintelui CSJ, deoarece nu s-a ţinut cont de opinia Consiliului Superior al Magistraturii. În declaraţia sa de avere pentru anul 2010, Ion Muruianu a menţionat că împreună cu soţia şi copii familia are un venit lunar de peste 92 de mii de lei.
[Constantin Gurschi] până a fi numit judecător la CSJ, în 1999, a fost judecător la Curtea de Apel. Numele lui figurează în mai multe dosare pentru care Republica Moldova a fost condamnată de către CEDO. Printre acestea şi dosarul anului 2008 „Levinţa contra Republicii Moldova”. Instanţa a recunoscut că reclamantului i-au fost încălcate mai multe drepturi, printre care şi dreptul la o anchetă efectivă pe marginea plângerilor cu privire la maltratare de către poliţişti. Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului în sumă de 16 mii de euro. Un alt dosar în care figurează Constantin Gurschi este din 2007, „Bujniţa contra Republicii Moldova”. CEDO a constatat violarea dreptului la un proces echitabil. Mărimea despăgubirilor este de peste 3 mii de euro.
[Raisa Botezatu] a declarat într-un interviu acordat publicaţiei Institutului Naţional al Justiţiei că a ales să fie judecător după ce a făcut studii medicale. După ce a lucrat 8 ani într-o secţie în care se preparau substanţe radioactive, a decis să-şi schimbe domeniul de activitate şi a ales dreptul. Activitatea de judecător a început-o în 1989. Alături de alţi judecători a participat la elaborarea unui set de acte normative care stau la baza reformei judiciare şi de drept: Statutul judecătorului, al Consiliului Superior al Magistraturii; Organizarea judecătorească, Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, etc. Raisa Botezatu are o experienţă de 20 de ani în sistemul judecătoresc. Numele Raisa Botezatu se regăseşte pe lista persoanelor responsabile de condamnarea Moldovei de către CEDO în câteva dosare. Unul dintre acestea este dosarul „Grădinar c. Moldovei", reclamantului fiindu-i violat dreptul la un proces echitabil. Judecătoarea, alături de Constantin Gurschi, apare şi în dosarele „Levinţa c. Moldovei" şi „Bujeniţa c. Moldovei".
Judecătorul la CEDO [Mihai Poalelungi] în 1988 a fost judecător stagiar la Judecătoria Râşcani, apoi, după un an, a devenit vicepreşedinte al instanţei. Din 1989 până în 2005 este şi lector la Facultatea de Drept de la USM. Mihai Poalelungi a mai fost judecător şi preşedinte al Judecătoriei Centru, după care judecător şi vicepreşedinte al Curţii de Apel. În 2005 este numit vicepreşedinte la Curtea Supremă de Justiţie, în 2003-2008 este arbitru la Curtea Internaţională a OSCE de conciliere şi de arbitraj, iar la 1 mai 2008 devine judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
[Nicolae Timofti] are grad de ofiţer-locotenent şi locotenent superior. După serviciul militar a lucrat consultant superior la Ministerul Justiţiei. În iunie 1990 este ales vicepreşedinte al Judecătoriei Supreme (care în 1996 s-a transformat în CSJ) şi preşedinte al Colegiului Penal. După reformarea sistemului judecătoresc, în 1996, este numit preşedinte al Curţii de Apel şi destituit din această funcţie în decembrie 2001. Acum este membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Şi numele lui Nicolae Timofti figurează pe lista persoanelor responsabile de condamnarea Moldovei la CEDO. Este vorba de dosarul „FLUX nr. 3 c. Moldovei” pentru violarea dreptului la libertatea de exprimare. Mărimea prejudiciului stabilit de Curte este de peste 4 mii de euro.
Concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al CSJ a fost anunţat în luna noiembrie 2010. Dosarele urmau a fi prezentate până pe 10 ianuarie curent. Însă, la cererea ministrului justiţiei, Alexandru Tănase, care este şi membru din oficiu al Consiliului Superior al Magistraturii, termenul a fost prelungit până pe 15 februarie. Ministrul a invocat atunci că anunţul despre concurs nu a fost publicat în Monitorul Oficial .
Dosarele candidaţilor la preşedenţia CSJ vor fi examinate de către Consiliul Superior al Magistraturii, după care un singur nume va fi propus Parlamentului spre confirmare. Preşedintele CSJ este numit în funcţie de Parlament în termen de 30 de zile de la data înaintării propunerii. Parlamentul poate prelungi acest termen cu încă 15 zile, dacă apar circumstanţe care necesită examinare suplimentară. De asemenea, Parlamentul poate respinge candidatura propusă de CSM în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă. CSM este anunţat în 30 de zile. Însă, la înaintarea repetată de către Consiliu a aceleiaşi candidaturi, Parlamentul va trebui să accepte numirea acesteia în funcţia solicitată.
