Preşedintele Petru Lucinschi este vinovat de faptul că R. Moldova are o formă neclară de guvernare, susţin juriştii care au contribuit la pregătirea, adoptarea şi implementarea Legii Fundamentale a Republicii Moldova. „La ultima etapă a adoptării Constituţiei, Lucinschi, pe atunci preşedinte al Legislativului, devenise preşedinte al comisiei de elaborare a Constituţiei în locul lui Mircea Snegur. Anume el a modificat două capitole şi ca rezultat am ajuns la o formă de guvernare neclară”, a declarat Nicolae Osmochescu, ex-judecător al Curţii Constituţionale şi unul din autorii Constituţiei, în cadrul simpozionului „Constituţia R. Moldova – realizări şi probleme”, desfăşurat luni, 27 iulie. Osmochescu a spus că asupra elaborării Legii Fundamentale au lucrat două comisii formate din specialişti în domeniu şi deputaţi. După alegerea lui Petru Lucinschi în calitate de preşedinte, au fost modificate sau chiar anulate multe prevederi, inclusiv cea prin care se stipula că R.Moldova este republică prezidenţială. Pe parcurs au fost introduse alte modificări care, potrivit lui Osmochescu, au dus la destructurarea Constituţiei, cea mai cu impact fiind alegerea preşedintelui statului de către Parlament. După toate modificările efectuate R.Moldova a devenit nu o republică parlamentară, dar una super-prezidenţială, în care preşedintele şi-a asumat mai multe drepturi şi atribuţii decât prevede Constituţia, a mai declarat Osmochescu. În viziunea profesorului universitar Andrei Smochină, în 1993, când era elaborată Constituţia, s-a scăpat din vedere legitimarea faptului că Parlamentul nu este ultimul arbitru, că această atribuţie îi revine în exclusivitate Curţii Constituţionale (CC). „Este necesar ca avizele CC să fie obligatorii pentru Parlament. L-am prevenit pe Lucinschi să nu glumească cu Constituţia, dar el a ridicat mănuşa şi ne-am trezit cu o mimare de republică parlamentară”, spune Smochină. „După venirea lui Lucinschi au fost marginalizate cele mai lucide minţi din comisiile de elaborare a Constituţiei şi introduşi oameni care nu aveau nimic în comun cu această activitate”, a declarat unul dintre autorii Legii Supreme, Boris Negru. Referindu-se la încălcările flagrante ale Constituţiei înregistrate în ultimii ani, juristul Anatol Plugaru a menţionat, că se încalcă dreptul la vot a circa jumătate din populaţia R.Moldova, inclusiv locuitorii din partea stângă a Nistrului. Votând partidele mici sau candidaţii independenţi, care nu au şanse să treacă pragurile înalte electorale, această populaţie rămâne nereprezentată în Legislativ. Plugaru consideră adecvată politica unor ţări de a obliga cetăţenii să participe la votare prin aplicarea amenzilor în cazul nerespectării legii în acest sens. Participanţii la simpozion au mai opinat că, potrivit Constituţiei, şeful statului în exerciţiu nu putea fi ales şi nici confirmat în calitate de Preşedinte al Parlamentului R.Moldova, ca urmare a incompatibilităţii prevăzute expres în legislaţie. Mai mult, mandatul deputatului Vladimir Voronin nici nu trebuia să fie validat de CC, deoarece există interdicţia ocupării oricărei funcţii retribuite de către şeful statului. Cu regret, spun participanţii, nu de fiecare dată citim decizii chibzuite ale CC în asigurarea aplicării uniforme a normelor constituţionale. Legea Fundamentală a R.Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994. În 15 ani au fost modificate 8 legi şi circa 40 de prevederi constituţionale.