Din cei o mie de logopezi necesari, în Moldova activează mai puţin de jumătate. Chiar dacă specialitatea este tot mai căutată, prea puțini se angajează în câmpul muncii în instituțiile de învățământ sau în cele curative, acolo unde este nevoie de logopezi, din cauza salariilor mici. O parte din cei care au obținut diploma de logoped aleg să-şi deschidă cabinete private.
Şefa Catedrei psihopedagogie specială a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Adriana Ciobanu, doctor conf. Universitar, a spus că universitatea pedagogică este singura instituție de învățământ din ţară care pregătește logopezi. Logopedia se predă în cadrul specialității Psihopedagogie specială, în ciclul doi masterat, fiind o continuitate a specializării. În prezent în anul întâi masterat sunt înscriși 27 de studenți, iar în anul doi masterat 18 studenți.
Adriana Ciobanu a spus că la modul ideal un logoped ar trebui să existe în orice instituție de învățământ, însă în grădinițele generale nu se asigură un logoped, în școală cu atât mai mult, pentru că salariile nu-i motivează să se angajeze.
„În general se vorbește că este nevoie de logopezi, se solicită logoped în grădiniță, mai ales când copilul trebuie să fie pregătit pentru școală. La vârsta de şase-şapte ani, copilul are frecvente tulburări de limbaj. Atunci părinții solicită logopedul, iar directorul instituției deseori le spune că nu există suficiente surse de angajare a unui specialist”, a remarcat şefa Catedrei Psihopedagogie specială.
Când un copil cu tulburări de vorbire nu este asistat profesionist apar probleme de ordin psihologic. La şcoală un copil cu bâlbâială se poate închide în sine şi apar probleme severe de personalitate. Ajunge la o frică patologică sau logonevroză, o formă mai accentuată de bâlbâială.
Adriana Ciobanu este de părere că ar trebui să existe o inițiativă la nivel de Ministerul Educației, care să prevadă angajarea unui logoped-psiholog în fiecare instituție de învățământ. Pentru că despre problema lipsei logopezilor se vorbește mult, dar problema rămâne nesoluționată.
„Avem foarte multe solicitări şi la admitere. Foarte mulţi doritori de a veni la logopedie sunt din alte domenii – profesori de limbă română sau limba rusă, de exemplu, care vor să activeze în calitate de logopezi. Mulţi vin din acei care au obţinut un loc de logoped, dar nefiind specializați în domeniu fac şi această specializare timp de doi ani la masterat”, a precizat Adriana Ciobanu.
Logopezii activează nu doar în grădiniţe şi şcoli, dar şi în Centrul medicilor de familie, în spitale, inclusiv la Urgență, unde se lucrează cu persoanele cu afazie -tulburare de limbaj obținută în urma unor traumatisme, ictusuri cerebrale etc.
