Lipsa personalului specializat în domeniul sănătății mintale afectează calitatea medicinei psihiatrice din Republica Moldova. Jana Chihai, președintele Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor Clinicieni din Moldova, a comunicat în cadrul primului congres al profesioniștilor din domeniu că în șase raioane ale țării nu există psihiatri. Soluția ar putea veni din partea universităților de specialitate, care ar putea include în oferta lor educațională studii la specialități precum: psihiatrie, psihologie și psihologie clinică, transmite IPN.
Potrivit Janei Chihai, o altă problemă vizează pacienții care, înainte de a fi externați, nu beneficiază de o analiză medico-psihico-socială, care ar aprecia capacitatea de integrare în societate. În ultimii ani, numărul persoanelor care suferă de o boală mintală s-a micșorat de la 100 de mii la 93 de mii, dar acest lucru nu înseamnă că s-a diminuat și numărul tipurilor de afecțiuni înregistrate. Cel mai des persoanele suferă de anxietate, depresie sau psihoză.
Alexandru Lîmari, medic psihiatru la Centrul comunitar de sănătate mentală Orhei, a comunicat că, datorită proiectului Mensana, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, la Orhei a fost creat Centrul comunitar de sănătate mentală, în care activează 10 persoane, diferiți specialiști, care le oferă pacienților asistență medicală multidisciplinară și flexibilă. Chiar și așa, pentru a acoperi tot contingentul de pacienți care există în Orhei ar mai fi nevoie de cel puțin trei astfel de centre. În Orhei sunt în jur de 2500 de persoane cu probleme de sănătate mentală și de comportament. Potrivit psihiatrului, dacă tulburările mentale severe se află în stadiu de remisiune, persoana poate primi tratament aflându-se în comunitate. În cazurile de psihoză, ei sunt spitalizați într-o secție de psihiatrie.
Larisa Moscaliuc, medic la Spitalul de psihiatrie din Bălți, tratează copii cu afecțiuni mentale. Ea spune că din cauza lipsei de afecțiune și comunicare copiii devin anxioși și cu fobie față de societate. Fundamentul acestor probleme este migrația părinților, care îi lasă pe copii în grija altor persoane care nu le pot oferi afecțiunea de părinte. Anxietatea poate evolua în depresie, iar în cazuri mai grave poate duce la suicid. „Depresia la copii se manifestă altfel decât la adulți, ei devin hiperactivi, mai nervoși. Uneori se ajunge la cazuri când copiii nu pot deja rezista și ajung la stări foarte grave, la tentative de suicid”, spune medicul.
Viorica Ursu, medic psiholog clinician și psihoterapeut, menționează că pacienții cu care lucrează au tulburări psihologice, depresie severă sau ușoară și tulburări de anxietate. Dacă se depistează tulburări mentale ușoare, nu se recurge la tratament medicamentos. Dacă pacientul este internat, după externare este supravegheat de o echipă multidisciplinară.
La nivel mondial disfuncțiile mintale constituie 12% din totalul afecțiunilor, iar până în 2030 se estimează că vor atinge 15%. Depresia va fi cea de-a doua cauză a disfuncțiilor în general, din domeniul sănătății, fiind proprie mai mult persoanelor tinere, persoanelor de vârsta productivă.
Primului Congres internațional al Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Pshihoterapeuților Clinicieni din Republica Moldova are loc la Chișinău în perioada 27-29 iunie.
