Lipsa delimitării stricte a competenţelor organelor de urmărire penală sporeşte pericolul unei concurenţe neloiale între ele, fenomen supranumit „războiul poliţiilor” – constată autorii „Euromonitor”-ului realizat de către Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup („Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova: progresele din 2013 şi provocările pentru 2014” ), transmite IPN.
Mariana Kalughin, expert asociat ADEPT, a menţionat, la prezentarea „Euromonitor”-ului, că anul 2013 a fost marcat de acţiunile de consolidare a capacităţilor Centrului Naţional Anticorupţie. Performanţele în domeniul combaterii infracţiunilor de corupţie au rezultat cu depistarea şi contracararea a 467 de infracţiuni, inclusiv 374 de corupţie, însă îngrijorează numărul sporit al cauzelor care sunt clasate.
„Anul trecut, 310 cauze penale au fost clasate sau 65%. În opinia noastră, procentul sporit al dosarelor clasate este influenţat de acei indicatori care sunt stabiliţi prin lege, potrivit cărora se urmăreşte eficienţa urmăririi penale şi mai puţin a condamnării sau a soluţiilor. Astfel, organele de urmărire penală se axează asupra procesului de începere a urmării penale şi nu au grijă de finalitatea procesului”, a spus expertul.
Mariana Kalughin a precizat că şi Ministerul Afacerilor Interne a avut anul trecut mai multe acţiuni de combatere a corupţiei, iar numărul acestora este mai înalt comparativ cu cel al CNA. Acest lucru ridică o problemă mai veche, şi anume în ce măsură este necesar efortul unui organ în combaterea corupţiei, din moment ce există un alt organ responsabil de acest lucru. În acest context, expertul a venit cu recomandarea de delimitare strictă a competenţelor între organele de urmărire penală, pentru a evita pericolul unei concurenţe neloiale între acestea.
