Chișinăul cheltuiește anual patru milioane de lei pentru întreținerea bazinelor acvatice din municipiu. 731 de lucrători ai întreprinderii municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” salubrizează timp de o săptămână circa șase hectare de fâșii riverane. În jur de 10 tone de deșeuri sunt scoase săptămânal de pe suprafața bazinelor acvatice. În pofida intervențiilor care se fac, scăldatul în continuare rămâne interzis în toate lacurile din oraș. Apa este poluată și prezintă riscuri pentru sănătatea populației.
Zona sigură pentru scăldat este o inițiativă (ne)realizabilă
Directorul întreprinderii municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, Victoria Covali, menționează că măsurile realizate nu sunt suficiente și că există necesitatea de a curăța în profunzime lacurile. Sunt necesare măcar o dată la cinci ani lucrări de drenare, de curățare a tuturor canalelor, a tuturor sistemelor de filtrare. Sunt lucrări foarte costisitoare, pentru care momentan nu sunt prevăzute fonduri. Aceste lucrări mai presupun și evacuarea completă a apei. Iarna nu pot fi făcute întrucât condițiile climaterice nu sunt propice, iar vara ar crea disconfort pentru cetățeni. Ar fi bine în complex să fie efectuate lucrări și pe suprafețele de scurgere care vin în lac.
Serviciile municipale pot să înlăture de pe suprafața apelor doar deșeurile vegetale aduse de ploaie. Nămolul sedimentează bine, iar resturile vegetale se ridică la suprafața și pot fi ușor evacuate. Nu e și cazul deșeurilor chimice sau a apelor uzate rezultate în urma activităților economice. Deversate în bazinele acvatice, acestea reprezintă cea mai periculoasă sursă de poluare a apelor.
De-a lungul râulețului Durlești, care se revarsă prin lacul din Parcul Valea Morilor în râul Bâc, sunt mulți agenți economici care deversează neautorizat diverși poluanți. Ca rezultat, este afectat ecosistemul acvatic, fapt care duce la pierderea peștilor din lac. „Aici trebuie de înțeles cine anume deversează aceste ape, cum le deversează, pentru că multe dintre ele sunt ascunse. Noi observăm aceste acțiuni în timpul reparațiilor care au loc. Sau în marginea râului Bâc se identifică și se înlătură aceste conexiuni, dar multe din ele rămân neobservate, de aceea este nevoie de atenția structurilor de stat. Este un proces continuu. Nu putem să spunem că de mâine apa va fi bună pentru scăldat. Tu deconectezi unul, dar apare altul”, a spus viceprimarul Ilie Ceban.
Tudor Puiu, medic igienist la Centrul de Sănătate Publică din Chişinău, menționează că în toate lacurile din municipiul Chișinău există bacterii choliforme care pot provoca boli diareice acute. La fel, avem lacuri unde stratul de apă cu cinci ori este mai mic ca startul de nămol. „Apa este poluată bacteriologic și nu avem nicio tendință ca calitatea apei să se îmbunătățească, deoarece majoritatea lacurilor nu sunt protejate contra poluării din exterior”, a spus specialistul.
Sursele de poluare sunt apele de canalizare, deșeurile care se aruncă, spălarea unităților de transport. Ca rezultat al ploilor torențiale, toate deșeurile se revarsă, pentru că aceste lacuri după relief sunt amplasate pe coline, în văgăuni și, evident, orice precipitație mai abundentă amestecă deșeurile cu resturile de canalizare care ulterior se duc în lac. „Gestionarul bazinului acvatic în baza rezultatelor noastre și recomandărilor noastre trebuie să instaleze panouri informative ca populația să cunoască ca apa este poluată. Și cei care riscă să se scalde în apă își pună în pericol sănătatea”, a remarcat specialistul în sănătatea publică.
Lacurile din Chișinău sunt amenajate pentru practicarea sportului și pescuitului
Dacă nu sunt bune pentru scăldat, cel puțin se poate pescui în bazinele acvatice din municipiu. Toate bazinele acvatice din Chișinău au fost populate cu pești. În jur de 12 specii. Nu se pescuiește doar în câteva bazine acvatice care se află în proces de reabilitare, cum ar fi lacul din Parcul Valea Trandafirilor, cu toate că a fost populat cu pești. Cele mai populare locuri pentru pescuit rămâne lacul de la Valea Morilor și Ghidighici. Potrivit viceprimarului Ilie Ceban, anul trecut lacul La Izvor din sectorul Buiucani a fost populat cu trei tone de diferite specii de pești. Permisele pentru pescuit se eliberează de către Serviciul Piscicol. Pescarul trebuie să aibă carnet de vânător și pescar, să fie membru al Societății Vânătorilor și Pescarilor. Sunt servicii contra cost. Încasările ajung la Serviciul Piscicol.
În parcul Valea Morilor și parcul La Izvor, pe lângă pescuit, se practică și activități sportive. La Valea Morilor își desfășoară activitatea elevii Școlii de canotaj. Pentru a practica asemenea sport sunt necesare condiții speciale. Este vorba despre oglinda apei, vizibilitatea, adâncimea apei, infrastructura special amenajată. „Ne-am dori ca bazinele acvatice să fie accesibile pentru practicarea înnotului sau pentru activități inofensive pentru sănătatea omului. Orice zonă de odihnă necesită infrastructura corespunzătoare ca oamenii care vin la plajă să aibă tot genuri de activități care ei pot să le practice”, a spus Victoria Covali.
Proiect de cercetare a biodiversității urbane
În luna ianuarie Primăria Chișinău va lansa un proiect de cercetare a biodiversității urbane care cuprinde inclusiv studierea animalelor acvatice și celor care trăiesc în pădurile-parc din municipiul Chișinău. „Dorim să cunoaștem situația, poate sunt niște populații care deja au crescut și pot să creeze un potențial pericol pentru sănătatea umană, ce măsuri să îndeplinim ca să nu ne afecteze. Este îmbucurător faptul că biodiversitatea crește, dar ea trebuie să fie cumva controlată ca să nu creeze disconfort. În cadrul acestui proiect va fi făcută inventaierea totală. Ne dorim în baza cercetărilor științifice și a unor argumente să venim cu soluții prompte”, a precizat Victoria Covali, directorul întreprinderii municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”.
În gestiunea întreprinderii municipale se află lacul Ghidighici, lacurile din parcul La Izvor, lacul din parcul Valea Morilor, Dumitru Râșcanu, lacul din parcul Valea Trandafirilor. În plina desfășurare este reabilitarea lacului de lângă strada Dumitru Râșcanu. Acolo va fi reconstruit parcul în întregime, va fi schimbat sistemul de circulație, aleele, sectoarele de joacă, locurile de odihnă. În afară de parcul Râșcani, se caută surse pentru reconstruirea parcului Valea Trandafirilor. Sunt în discuție proiecte privind crearea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități pentru ca acestea să aibă acces liber atât în parcuri, cât și pe plaje. O activitate permanentă este monitorizarea și îmbunătățirea calității apei în bazinele acvatice.
Totuși toate aceste eforturi ale autorităților sunt de nimic dacă oamenii nu sunt conștienți să strângă după ei gunoiul în zonele de recreere și să mențină ordinea. Spațiile verzi reprezintă un organism viu care trebuie să fie îngrijit zilnic de fiecare dintre noi.
Milena Macarciuc, IPN
