În R. Moldova legile sunt de proastă calitate şi provoacă instabilitate organizatorică, financiară, dar şi politică. Iar această situaţie este condiţionată de lipsa unui mecanism eficient de consultare între autorităţile centrale şi locale, constată un studiu prezentat miercuri, 11 februarie, de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, transmite Info-Prim Neo.
Ion Beschieru, expert juridic IDIS „Viitorul”, a menţionat în cadrul prezentării că lipsa schimbului de informaţii între autorităţile locale şi cele centrale duce la adoptarea unor acte normative contradictorii, rupte de realitate, care nu pot fi aplicate şi încalcă grav autonomia locală.
În lipsa unei proceduri clare, autorităţile centrale le consultă pe cele locale doar pe hârtie, fapt ce demonstrează lipsă de voinţă politică şi pune sub semnul întrebării dorinţa acestora de a duce la bun sfârşit reforma administraţiei publice locale (APL). Pe de altă parte, administraţiile locale sunt scindate pe criterii politice şi nu manifestă solidaritate, se menţionează în studiul „Mecanisme de consultare şi dialog între Guvern şi autorităţile publice locale”
Autorităţile locale nu au fost consultate în prealabil atunci când s-a decis introducerea cotei zero la venitul reinvestit al persoanelor juridice. Aceasta în condiţiile în care pentru APL aceste impozite reprezintă o importantă sursă de venit. Pierderile sunt semnificative. Doar municipiul Chişinău a fost lipsit de venitrui în mărime 400 mln lei în anul 2008, a exemplificat Beschieru. Potrivit lui, un dialog eficient între autorităţile centrale şi locale ar permite contracararea efectelor crizei mondiale.
IDIS recomandă preluarea practicilor altor ţări de consultare a autorităţilor locale prin intermediul corespondenţei, formării unor comisii mixte sau chiar a unor comisii specializate de consultare a APL în procesul decizional.
În R. Moldova există o comisie paritară care ar trebuie să fie o punte de dialog între guvernarea centrală şi cea locală. Aceasta a ajuns însă „un măr al discordiei”. „Această comisie nu respectă principiul parităţii deoarece doar 2 din cei 17 membri ai comisiei reprezintă asociaţiile APL, însă şi aceştia au fost selectaţi după criterii de loialitate faţă de administraţia centrală”, a menţionat Viorel Furdui, coordonator de programe IDIS „Viitorul”. Actele normative adoptate fără consultarea APL pot fi declarate neconstituţionale, iar R. Moldova va fi în continuare criticată pentru neimplimentarea autorităţilor locale în procesul decizional, a adăugat Furdui.
Vasile Bulican, şef de direcţie în cadrul Ministerului Finanţelor, prezent la eveniment, a negat acuzaţiile în adresa guvernării. „Reprezentanţii APL sunt consultaţi în elaborarea actelor normative. Spre exemplu, de opinia acestora s-a ţinut cont atunci când s-a realizat bugetul public”, a menţionat Bulican.
Cercetarea face parte din colecţia Studii Politici Publice, lansată de IDIS „Viitorul”.
