|
|
Veaceslav Craciun | |
În data de 28 mai la Comrat a fost dezvelită o stelă de granit consacrată veteranilor trupelor de grăniceri. Această noutate ar fi rămas cu siguranță un eveniment ordinar de nivel regional, dacă n-ar fi generat un scandal. S-a constatat că pe placă este incrustat nu perimetrul hotarelor Republicii Moldova, ci ale altei țări, iar la ceremonia inaugurării alături de drapelul de stat moldovenesc fâlfâia steagul unor trupe străine de grăniceri. Dacă reprezentanții autorităților moldovene s-au arătat revoltați de cele întâmplate, responsabilii găgăuzi au rămas impasibili.
Patriotismul moldovenesc proiectat pe harta rusească.
Ceremonia inaugurării a întrunit câteva sute de localnici, în special veterani ai serviciului de grăniceri, precum și bașkanul Gagauziei Irina Vlah, speakerul Adunării populare Vladimir Kîssa, primarul Comratului Serghei Anastasov și alți politicieni de pe loc. În discursurile lor oficialii au vorbit despre independența Moldovei și importanța apărării hotarelor naționale, dar când s-a ajuns la examinarea detaliată a monumentului, s-a văzut că pe el este reprodusă harta Federației Ruse însoțită de inscripția „Frontiera de stat este sfântă și intangibilă”.
Monumentul nu purta nici o aluzie la simbolurile statale moldovenești. Despre faptul că evenimentul are tangență cu veteranii trupelor moldovenești de grăniceri mărturisea doar drapelul arborat al poliției de frontieră a Moldovei. Dar sub el flutura încă un drapel, care putea fi identificat cu ajutorul internetului ca drapelul trupelor rusești de grăniceri. În combinație cu harta, aceasta l-ar fi făcut pe un om neinițiat să pună la îndoială faptul că lucrurile au loc în Moldova.
În timpul ceremoniei niciunul dintre oficiali nu a comentat și nu s-a concentrat pe particularitățile monumentului. Mai târziu, intervievat de jurnaliștii locali, primarul Comratului va recunoaște că stela nu poate rămâne în starea ei inițială și că ea va trebui să fie reconcepută. În context, el a precizat că rolul Primăriei se reduce doar la repartizarea lotului de teren, iar confecționarea monumentului a revenit altor persoane. Bașkanul și speakerul APG-Y au ales să tacă în continuare.
Monument ilegal
Incidentul le-a provocat o reacție vehementă doar oficialilor moldoveni. Conform șefului Poliției de frontieră Fredolin Lecari, nimeni n-a coordonat cu această instituție instalarea monumentului.
„Urmează să clarificăm cine a comandat acest monument, cine l-a confecționat și de ce el a fost instalat”, - a relatat Lecari pentru Publika TV.
În legătură cu incidentul, deputatul parlamentului Roman Boțan a adresat o interpelare Monicăi Babuc, Ministrul educației, culturii și cercetării. El a cerut copiile tuturor documentelor necesare pentru coordonarea instalării unui monument – de la cererea către organele locale și terminând cu schița monumentului și argumentarea necesității de a fi expus într-un loc public.
S-a constatat că autoritățile găgăuze nu s-au conformat procedurii legale și subiectul nu a fost coordonat cu Ministerul. Practic, monumentul a fost instalat ilegal și, deci, nu se află sub ocrotirea statului, cu toate consecințele posibile, inclusiv privind demontarea lui.
De vină e Google
În fond, nu e un secret cine se face responsabil de apariția monumentului „misterios”. Inițiativa confecționări și instalării stelei îi revine organizației obștești „Grănicerul”. Conducătorul ei, Ivan Kîssa a mărturisit jurnaliștilor că harta Rusiei pe stelă este o greșeală și că în locul ei trebuia să apară harta URSS.
Autorii avuseră ideea de a face o legătură între grănicerii din toate timpurile, majoritatea dintre care și-au făcut serviciul în vremurile URSS și păziseră frontiera sovietică, inclusiv, hotarele moldovenești. Dar executorii lucrării au dat în bară.
„Le-am explicat, concret, să intre pe net, să scrie „Conturul hărții Uniunii Sovietice” și atât. N-am spus nimic de Rusia”, a remarcat Kîssa.
Dacă, precum iese la iveală, motorul de căutare Google a fost unicul expert antrenat în procesul de creație, fără doar și poate avem de a face cu o mostră de iresponsabilitate a oficialilor de profil găgăuzi, care nu au monitorizat subiectul și au permis ca toate să se deruleze așa cum s-au derulat. Cele întâmplate, însă, au și altă fațetă.
Patriotismul autosuprimării
Scandalul cu monumentul s-a constituit ca un test de respect față de simbolurile naționale de stat ale Moldovei. Nostalgia conceptuală față de postamentul cu simboluri sovietice ar putea fi justificată. Dar lipsa chiar și a unei reacții rezervate a primelor persoane din regiune față de greșeala cu harta și față de prezența în cadrul ceremoniei a însemnelor armatei unui alt stat ridică semne de întrebare.
Mai este și misteriosul patriotism găgăuz, care adesea apare într-0 lumină rusă-sovietică. Căci în Moldova e greu să-ți imaginezi că o asemenea eroare se poate comite altundeva decât în Găgăuzia. La fel de dificil e să-ți închipui că în Moldova poate fi marcată cu atâta fast, precum se face în Gagauz-Yeri, ziua Rusiei. Anul trecut amploarea evenimentului în cauză a depășit nu numai măsurile consacrate Zilei Independenței Republicii Moldova, dar și cele dedicate zilei de constituire a Gagauz-Yeri.
E greu să-ți imaginez că vreun consiliu raional din Moldova ar refuza să instituie Ziua comemorării victimelor foametei din anii 1946-1947 pe motiv de a nu fi suspectat de „rusofobie”. În Găgăuzia, unde pe timpul foametei a pierit circa o treime de populație, au dominat anume aceste argumente de ordin virtual.
După scandalul cu monumentul, deputatul Adunării populare Ecaterina Jecova și-a pus întrebarea dacă nu cumva respectiva hartă a Rusiei a fost imprimată cu intenții bine determinate.
„Începuse un lucru nobil, dar a ieșit a la Cernomârdin: prost, ca de obicei. E prostie sau rea-voință?”, a scris ea pe rețele sociale.
Ar fi prea provocator în cazul rea-voinței și, cel mai probabil, am fost martorii unei erori. Problema e că greșelile de acest gen sunt sistemice pentru găgăuzi. Iar locuitorii autonomiei, cel puțin o parte din ei, nu consideră drept ieșite din comun asemenea incidente și chiar le cred tipice pentru sine. Însă încercările de a modela din elemente de această speță perceperea găgăuză a realității politice, a propriei istorii, poate genera o fantomă ideologică periculoasă – ideologia autosuprimării naționale și a negării naționale a poporului găgăuz. De aici și riscul că găgăuzii pot deveni adepții fideli ai acestor idei, fără a observa că la baza lor se află interese naționale străine.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.