Limitarea imunităţii judecătorilor în cazul săvârşirii de către aceştia a infracţiunilor de corupere pasivă şi trafic de influenţă, precum şi în cazul săvârşirii unei contravenţii administrative este recunoscută constituţională. Instanţa constituţională s-a expus pe acest subiect ca urmare a unei sesizări depusă de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă al Curţii Constituţionale, se menţionează că independenţa justiţiei este o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi o garanţie fundamentală a unui proces echitabil. Totodată, curtea a subliniat că independenţa judecătorului nu exclude angajarea responsabilităţii acestuia. Curtea a constatat că învestirea procurorului general cu atribuţia de a porni urmărirea penală în privinţa unui judecător, fără acordul prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii, este justificată de particularităţile investigării cauzelor de corupţie, care solicită operativitate şi confidenţialitate în efectuarea acţiunilor procesuale.
Curtea a acceptat argumentul Parlamentului că scopul adoptării legii contestate a fost combaterea corupţiei în justiţie, precum şi sporirea încrederii justiţiabililor în sistemul judiciar.
Totodată, magistraţii constituţionali au observat că din normele contestate nu este clar cine dintre subiecţii procesuali poate efectua acţiunile procesuale în privinţa judecătorului (reţinerea, aducerea silită, arestarea şi percheziţionarea). De aceea, a sesizat Parlamentului în vederea lichidării lacunelor.
În luna iulie a anului trecut, Parlamentul a votat o lege prin care nu mai este necesar acordul Consiliului Superior al Magistraturii la pornirea urmăririi penale în privinţa magistraţilor suspectaţi de comiterea actelor de corupţie.
