Limba română trebuie să fie limbă de comunicare interetnică în Moldova, director ARI

Directorul general al Agenției Relații Interetnice, Veaceslav Reabcinschi, consideră că limba română trebuie să fie limbă de comunicare interetnică în Republica Moldova. Potrivit lui, 25% din rușii care locuiesc în Moldova vorbesc sau cunosc limba română. Situația este mai complicată în Găgăuzia, pentru că doar 10% din găgăuzi vorbesc și cunosc româna. Subiectul a fost abordat la dezbaterea publică: „Promovarea valorilor europene în relațiile interetnice”, organizată de Agenția de presă IPN.

Veaceslav Reabcinschi a declarat că datele cercetărilor arată că 92% din populație are atitudine binevoitoare față de minoritățile etnice. „Adică, dacă îi întrebi pe moldoveni cine ar dori să fie vecinul lor, ei vor spune că nu are importanță ce naționalitate. Principalul este să fie om bun. Acesta este răspunsul”, a spus directorul Agenției Relații Interetnice.

Veaceslav Reabcinschi a menționat că în Moldova există problema conservării regiunilor. „Găgăuzii s-au conservat în autonomia lor, bulgarii – în raionul lor, ucrainenii sunt repartizați pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Și, spre deosebire de alte etnii, locuiesc mai mult prin sate, fiind la fel conservați în aceste localități. Mai mult, școlile sunt cu predare în limba rusă”,  a remarcat directorul ARI.

Potrivit lui, atunci când ucrainenii din sate vin în centrele raionale, unde mediul lingvistic s-a schimbat radical – tot mai multă lume a început să vorbească limba română – ei simt acest disconfort lingvistic, după care apare și acest sentiment de discriminare, de neacceptare.

Veaceslav Reabcinschi a amintit că Republica Moldova a semnat în anul 2002 Convenția-cadru privind minoritățile etnice. Și tot din 2002, Moldova este sub monitorizarea Consiliului Europei în ceea ce ține de implementarea politicilor în domeniul minorităților etnice.

„Avem deja al cincilea raport de evaluare a situației minoritățile etnice din Republica Moldova. Raportul menționează îmbunătățirea situației relațiilor interetnice. Pe de altă parte, raportul propune anumite măsuri pe care trebuie să le întreprindă Republica Moldova pentru a îmbunătăți situația”, a  spus Veaceslav Reabcinschi.

Printre măsurile recomandate se numără asigurarea unui mecanism de reprezentativitate a minoriților etnice în instituțiile de decizie. Este menționată și susținerea financiară a comunităților etnice.

Veaceslav Reabcinschi consideră că prioritar pentru toți trebuie să fie bunăstarea Republicii Moldova și aceasta trebuie să conștientizeze și comunitățile etnice.

„Trebuie să avem grijă unul de altul. Dacă trecem la un astfel de principiu la nivel național, va fi foarte bine ”, a mai spus directorul Agenției.

Dezbaterea publică la tema „Promovarea valorilor europene în relațiile interetnice” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.