Limba moldovenească – un nume parodie pentru limba română
- 31.08.2012 07:56
- 778
- 6 minute(ă)
-
„Ne bucură că vine o generaţie care va preţui la justa valoare limba, frumuseţea şi valorile ei, necesitatea cunoaşterii, astfel încât limba română să stea permanent în capul mesei. Avem de acum o generaţie care nu ştie de aşa-zisa limba moldovenească – un nume parodie dat limbii române, o generaţie care nu ştie de alt alfabet decât cel latin şi aceasta întăreşte speranţa că limba română va învingeˮ. Declaraţia a fost făcută pentru Info-Prim Neo de către conferenţiarul universitar Ion Melniciuc.
„Ce am obţinut de la ̓89 încoace? Nu pot răspunde univoc la această întrebare. Totuşi, limba se vorbeşte mai bine, mai corect, mai literar de către intelectuali, profesori, scriitori, jurnalişti, elevi, studenţi etc. Nu trebuie să ne mire pentru că era de aşteptat”, a remarcat conferenţiarul, adăugând că acum avem un alt nivel de cultură al presei, avem ziare de elită în care cauţi greşeli cu lumânarea şi nu prea găseşti. „Este vorba şi de o creştere calitativă a vorbirii în instituţiile statale. Se vorbea într-un fel în Parlament şi Guvern acum 10-15 ani şi altfel se vorbeşte acum. Chiar dacă unii nu cunosc limba română, spre ruşinea lor, dar în mare parte se vorbeşte corect. Bucură faptul că acum conducerea de vârf este un exemplu în această direcţie. Acestea sunt succesele pe care le-am obţinut şi ele bucură prietenii limbii române”, a spus Ion Melniciuc.
Referindu-se la probleme, lingvistul a remarcat că răul cel mare este că nu s-a cerut respectarea cu stricteţe a normelor limbii literare în toate domeniile. „Avem magazine unde nu vei auzi limba română. Trebuia să se pună o condiţie sine qua non: dacă nu aveţi lucrători care vorbesc limba oficială a statului, nu vă permitem deschiderea unei astfel de instituţii”, a subliniat Ion Melniciuc. Conferenţiarul universitar notează că mai avem reminiscenţe ale trecutului nu prea îndepărtat. „Medicii nicidecum nu vor să renunţe la adresarea neromânească „Ivan Vasilevici, Ecaterina Petrovna”. Această adresare trebuie să fie percepută ca o poreclă, ca o ruşine care ne-a fost impusă, a accentuat doctorul în filologie.
[Acest „karoci” sau „hai davai” a intrat în vorbirea tinerilor]
Avem probleme a căror rezolvare trebuie să înceapă din şcoală, consideră Ion Melniciuc. „Din păcate, nu ne putem încă lăuda că tineretul vorbeşte frumos. Din contra, marea majoritate a tinerilor vorbesc o limbă de care ţi-e ruşine. Acest „karoci” a intrat în vorbirea tinerilor sau „hai davai”. Zilnic îmi este dat să aud cum tinerii cer şoferilor de microbuz să oprească „la Puşkina”. Cu aceste exprimări este urâţită limba română. Şcoala este restanţieră la acest capitol, chiar dacă prin această declaraţie mă autobiciuiesc, profesorii sunt foştii mei studenţi, dar nu ne-a reuşit ca în şcoala de orice rang limba să aibă un cult” a specificat lingvistul.
Ion Melniciuc a remarcat că şi Mihai Eminescu spunea, când era revizor şcolar, că, dacă agricultură, matematică, chimie, pot fi predate elevilor într-un anumit volum, limba trebuie predată permanent. „Chiar şi muzica se face prin limbă. Orice limbă, dar în special limba română, o recunoaşte toată lumea, este deosebit de frumoasă prin însăşi natura sa. Trebuie să recunoaştem marele adevăr lăsat de Grigore Vieru. Dânsul zicea: În astă lume două lucruri au fost zidite până la capăt şi sunt perfecte – Biblia şi limba română. Poetul punea limba alături de Biblie, care nimeni nu e în drept să o redacteze, să o comenteze. Şi tot el spunea într-o poezie: Pe ramul verde tace / O pasăre măiastră, / Cu drag şi cu mirare / Ascultă limba noastră. Pasărea cu glas măiestru cedează frumuseţii limbii noastre, cum ai să spui mai bine, cu mai multă dragoste?”, a remarcat lingvistul.
[Mă doare când aud o mămică tânără că spune: „Ridică piciana!”]
Întrebat unde, din punctul său de vedere, se vorbeşte mai bine limba, în zonele rurale sau cele urbane, Ion Melniciuc a spus că la oraş sunt alte grădiniţe, alte şcoli, alte biblioteci, alţi profesori şi educatori, de aceea limba se vorbeşte mai bine, chiar dacă la oraş mai sunt şi influenţe negative, se vorbeşte calchiat, se folosesc englezisme la tot pasul. La sate limba e mai conservatoare, dar şcoala acordă prea puţină atenţie la cultivarea limbii vorbite. „Mă doare când aud o mămică tânără care îi spune copilului, când acesta scapă pe jos un biscuit: „Ridică piciana!”. Copilului îi intră în sânge şi el vine la universitate cu piciană, povidlă şi sosed”, a menţionat doctorul în filologie. O altă problemă menţionată de conferenţiar este legată de emisiunile de radio cu felicitări, în care ascultătorii spun că îşi felicită rudele „cu ziua de naştere”. Moderatorii trebuie să le facă observaţie, să le sugereze cum se spune corect. În caz contrar, aceştia multiplică surogatul lingvistic, spune Ion Melniciuc.
Ion Melniciuc este conferențiar universitar, profesor de limbă română la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova. Profesorul Anatol Ciobanu, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, spunea mai devreme despre Ion Melniciuc că este un lingvist recunoscut, pedagog de vocaţie, metodist de prestigiu, care în mod permanent şi constant a purtat grija şcolii de toate gradele, elaborând în ajutorul ei studii metodice, materiale didactice, dicţionare, manuale, lucrări de cultivare a limbii, în total circa 150 de titluri.
