Limba moldovenească cu grafie chirilică, una din limbile oficiale în regiunea transnistreană, trebuie să fie nu numai un obiect de studiu, ci şi un instrument de comunicare în masă. Declaraţia îi aparţine preşedintelui Uniunii Moldovenilor din Transnistria (UMT), Valerian Tulgara, şi a fost făcută în cadrul întrevederii conducătorilor uniunilor naţionale cu liderul republicii moldoveneşti nistrene (RMN) nerecunoscute, Igor Smirnov, transmite corespondentul Info-Prim Neo din Tiraspol. Conducătorii uniunilor din regiune au cerut ca puterea executivă şi legislativă să acorde o atenţie mai mare dezvoltării limbii moldoveneti şi ucrainene în teritoriu. Leonid Tkaciuk, preşedintele Uniunii Ucarinenilor, a specificat ca astăzi sunt necesare noi programe care să asigure un nivel mai înalt de dezvoltare a limbilor oficiale. Valerian Tulgara a adăugat că moldovenii şi ucrainenii din teritoriu nu cer o soluţionare imediată a problemelor de limbă cu care se confruntă. „Noi propunem proiecte pentru viitor”, a precizat preşedintele UMT. Vladimir Iastrebciak, ministrul de externe din RMN, a menţionat că şcolile moldoveneşti precum şi limba moldovenească din teritoriu se confruntă cu dificultăţi, pentru că, spre deosebire de alte instituţii, acestea nu sunt susţinute de statele vecine. „Este dificil de găsit surse extrabugetare pentru şcolile cu limba de predare moldovenească”, a motivat Iastrebciak. Maria Paşcenko, ministrul educaţiei, a adus la cunoştinţa celor prezenţi că întreţinerea claselor moldoveneşti şi ucrainene este de două ori mai scumpă decât în cele cu predare în limba rusă din cauza numărului ic de elevi, care care variază de la 2 la 10 persoane. „Totuşi, noi încercăm să păstrăm aceste clase şi suportăm aceste cheltuieli”, a concluzionat Maria Paşcenko. Chestiunea ce ţine de limba oficială în care sunt editate toate documentele oficiale din republică a afost abordată de Mihail Burla, vicespicherul parlamentului transnistrean, a declarat că toate documentele oficiale, toată baza legislativă, normativă şi de drept, sunt editate doar în limba rusă, ceea ce lezează dreptul constituţional al moldovenilor şi ucrainenilor. Igor Smirnov a declarat că autorităţile vor face tot posibilul ca ruşii, moldovenii şi ucrainenii, precum şi reprezentanţii altor naţionalităţi din regiune să nu-şi piardă identitatea naţională. {De jure,} pe teritoriul autoproclameti republici moldoveneşti nistrene sunt trei limbi oficiale: rusa, moldoveneasca şi ucraineana. {De facto,} limba rusă are o poziţie net dominantă. Potrivit recensământului din anul 2004, pe teritoriul regiunii transnistrene moldovenii constituie 31% din populaţie, ruşii – 30%, ucrainenii – 29 şi 10% alte naţionalităţi. La 31 august 1989, Parlamentul fostei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a votat Legea privind funcţionarea limbilor pe teritoriul RSSM, prin care limbii denumite atunci „moldovenească” i s-a conferit statutul de limbă de stat cu trecerea ei la grafia latină din cea chirilică. Până atunci rolul de limbă oficială îi revenea limbii ruse. Modificările respective au fost invocate ulterior drept motiv pentru mişcări secesioniste în regiunea transnistreană a ţării.