Indiferent de naționalitate, cunoașterea limbii țării în care locuiești este o formă de respect. O spune jurnalista Lilia Burakovski, potrivit căreia în Republica Moldova denumirea limbii este folosită de politicieni pentru a obține capital politic. În cadrul unor dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN, jurnalista a mai spus că divizarea societății pe criteriul lingvistic comportă riscuri, mai ales în contextul războiului din Ucraina, notează IPN.
Jurnalista Lilia Burakovski spune că la 31 de ani de la obținerea Independenței Republicii Moldova, disputele la capitolul denumirea limbii ar trebui să dispară. Potrivit ei, generația tânără a conștientizat necesitatea cunoașterii limbii române și oportunitățile pe care le oferă capacitatea de a vorbi mai multe limbi.
„Anterior, eu eram cea care spunea că statul nu face nimic pentru a încuraja oamenii să învețe limba română, acum observăm că se fac pași în această direcție, s-a schimbat curricula de predare a limbii române în liceu. Dar atât timp cât denumirea limbii este folosită de politicieni ca pârghie politică, vor exista tensiuni și speculații în societate. Acum este conștientizată problema, tinerii înțeleg că pot rămâne în această țară, au viitor aici cu condiția să cunoască mai multe limbi, inclusiv limba de stat. Bătăliile lingvistice trebuie să ia sfârșit”, a spus Lilia Burakovski.
Jurnalista mai spune că în Republica Moldova există dorință din partea vorbitorilor de limbă rusă de a studia limba română. Potrivit ei, o mare parte din adulții vorbitori de rusă au nevoie de cunoașterea limbii române pentru a se încadra în câmpul muncii, iar la cursurile de studiere a limbii române se înscriu tot mai mulți doritori.
„Atât timp cât locuiești într-o țară trebuie să manifești respect față de limba țării respective. Nu contează care este naționalitatea ta, care este limba ta maternă. Să știi limba țării în care locuiești este o formă de respect pentru țară și pentru popor. Nu contează dacă această țară este bogată sau nu, dacă-ți oferă sau nu tot ce-ți dorești, să știi limba țării este un aspect ce vizează calitățile tale umane. Da, statul nu are politici pentru oamenii adulți care au conștientizat necesitatea de a vorbi limba română. Cursurile sunt doar contra cost, înțelegem că nu toți au posibilitatea să achite. Cursuri gratuite sunt doar pentru grupuri mici de oameni. Dar sunt peste 1000 de cereri ale oamenilor care-și doresc să învețe limba română. Acesta este indicatorul că oamenii vor să învețe”, a mai spus jurnalista.
Jurnalista mai spune că războiul din Ucraina afectează economic, energetic și informațional Republica Moldova. Potrivit ei, securizarea spațiului informațional trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile de la Chișinău, astfel încât cetățenii să fie protejați de elementele propagandei și dezinformării.
„Asistăm la o bătălie informațională, iar dacă analizăm postările despre război scrise în limba rusă și cele scrise în limba română, ai impresia că este vorba despre două state diferite, de oameni care locuiesc în realități paralele. Atunci când ni se transmit informații despre războiul din Ucraina, despre poziția Federației Ruse sau a Occidentului avem două agende diferite. Aceste abordări diferite se reflectă asupra situației din Republica Moldova, inclusiv când e vorba de mitinguri. Securitatea spațiului informațional depinde de Consiliului Audiovizualului, dar și de capacitatea de finanțare a instituțiilor media. Problema este că 30 de ani nu a fost securizat acest spațiu în mod adecvat, ci a fost folosit în scopuri politice”, a mai spus Lilia Burakovski.
Dezbaterea la tema „Cum funcționează limba română în calitate de instrument al armonizării relațiilor sociale în Republica Moldova? Rolul autorităților și așteptările cetățenilor în acest proces”, a fost ediția a 261-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect realizat de Agenție de presă IPN și susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
